În semn de respect și gratitudine

Publicat în Dilema Veche nr. 880 din 18 - 24 februarie 2021
În semn de respect și gratitudine jpeg

C├«nd Sever Voinescu mi-a propus s─â scriu la Dilema veche, ├«ntr-o rubric─â bilunar─â, texte care s─â aib─â o oarecare leg─âtur─â cu lumea dreptului, i-am cerut un r─âgaz de dou─â zile ├«nainte de a da un r─âspuns. Nu  a fost o form─â de polite╚Ťe pentru a nu exprima un refuz abrupt, ├«ntruc├«t ├«ntre prieteni sinceritatea nu are nevoie de tertipuri de temporizare. Adev─ârul este c─â aceast─â ofert─â m-a pus ├«ntr-o situa╚Ťie... dilematic─â. ├Än ultimii ani, am ├«ncercat, pe c├«t mi-a fost voin╚Ťa de puternic─â, s─â fac ceea ce cred c─â ╚Ötiu mai bine ╚Öi ceea ce sigur ├«mi place. Inventarul tot mai limitat al ├«ndeletnicirilor  care se supun acestei duble condi╚Ťii cuprinde cercetarea dreptului civil, profesia de avocat ╚Öi aventura de podgorean. G├«ndul de a avea un angajament stabil, cu o nemiloas─â periodicitate, dincolo de sfera de interes pe care mi-am  ales-o, e ├«mpov─âr─âtor.

S-ar putea crede c─â povara nu este totu╚Öi foarte mare de vreme ce urmeaz─â s─â scriu texte care au ÔÇ×o oarecare leg─âtur─â cu lumea dreptuluiÔÇŁ, ├«n care oricum m─â mi╚Öc prin profesia de avocat ╚Öi preocup─ârile doctrinare. Dar leg─âturile mele cu lumea dreptului nu s├«nt unele oarecare. De aproape cinci decenii m-am ferecat din ce ├«n ce mai str├«ns ├«n aceast─â lume. Chiar dac─â  reamintesc, ori de c├«te ori am o ocazie serioas─â, c─â libertatea nu e posibil─â dec├«t prin drept, leg─âturile mele cu aceast─â lume nu s├«nt doar de libertate, ci ╚Öi de dependen╚Ť─â. De altfel, nici o form─â de libertate nu este posibil─â f─âr─â o doz─â de dependen╚Ť─â.

Nu m─â num─âr printre cei care s-au plictisit de profesia lor sau care nu mai suport─â dependen╚Ťele inerente, create de aceasta. Moderat─â odat─â cu trecerea anilor, pasiunea pentru drept ╚Öi-a p─âstrat resursele de consecven╚Ť─â ╚Öi de perseveren╚Ť─â. Nu numai ├«n a╚Öa-numitele ╚Ötiin╚Ťe exacte, ci ╚Öi ├«n orice alt domeniu al cunoa╚Öterii ╚Öi ├«n orice art─â nu se poate crea nimic nou dec├«t prin continuarea sau negarea par╚Ťial─â a contribu╚Ťiilor anterioare, acumulate succesiv. Lumea dreptului este, ├«n primul r├«nd, una a continuit─â╚Ťii, dar nu este lipsit─â de rea╚Öez─âri periodice ╚Öi de inova╚Ťii ├«ndr─âzne╚Ťe. Profesiile juridice ÔÇô tot mai diversificate ├«n zilele noastre ÔÇô presupun cicluri de formare general─â ╚Öi de specializare, confrunt─âri practice repetate ╚Öi abilitatea de a g─âsi solu╚Ťii supuse exigen╚Ťei formulate ├«n╚Ťelept de Portalis ├«n cadrul lucr─ârilor preg─âtitoare ale Codului civil francez, intrat in istorie sub denumirea de Codul lui Napoleon: nu via╚Ťa este creat─â pentru drept, ci dreptul este creat pentru via╚Ť─â.

Excesul r─âm├«ne ├«ntotdeauna periculos. ├Än lumea dreptului, acest pericol are dou─â principale ├«nf─â╚Ťi╚Ö─âri. Prima dintre ele a fost descris─â, ├«n spiritul sintetic ╚Öi exact al limbii latine, de c─âtre Cicero ├«n ÔÇ×De officiisÔÇŁ: summum jus summa injuria. Nu de pu╚Ťine ori dreptul dus la extrem genereaz─â maxima nedreptate. Pentru corec╚Ťia acestui exces au fost adoptate mai ├«nt├«i solu╚Ťii particulare, aplicabile ├«n c├«teva cazuri concrete, iar apoi a fost formulat─â teoria general─â a abuzului de drept. ├Äntr-o a doua ├«nf─â╚Ťi╚Öare, acest pericol nu se limiteaz─â la lumea dreptului, ci se ├«nt├«lne╚Öte ori de c├«te ori ra╚Ťiunea uman─â ├«nceteaz─â s─â mai fie un reflex al ra╚Ťiunii divine ╚Öi se las─â sedus─â de iluziile nem─âsurate ale pozitivismului, pierz├«nd orice leg─âtur─â cu realitatea ╚Öi cre├«nd astfel fic╚Ťiuni involuntare; satira lui Jonathan Swift ├«n care se poveste╚Öte c─âl─âtoria lui Gulliver ├«n insula zbur─âtoare Laputa este poate cea mai potrivit─â descriere a acestei ├«nf─â╚Ťi╚Ö─âri.

Nici caren╚Ťa nu este lipsit─â de pericol. S├«ntem ├«nconjura╚Ťi de multe personaje ce ÔÇ×vor p├«n╩╝ la mie, dar pot p├«n╩╝ la ╚ÖaseÔÇŁ. Fal╚Öi speciali╚Öti, cu false diplome, ne dau lec╚Ťii despre orice ╚Öi ocup─â orice func╚Ťie. ÔÇ×Esei╚ÖtiiÔÇŁ s-au ├«nmul╚Ťit peste m─âsur─â, degrad├«nd ├«n mod revolt─âtor cel mai rafinat ╚Öi mai dificil gen intelectual, ├«n egal─â m─âsur─â literar ╚Öi filosofic, ca ╚Öi cum Montaigne, Pascal sau Chesterton s-ar ├«nt├«lni pe toate drumurile. Cine dore╚Öte s─â fie c├«t de c├«t acceptabil ├«n acest gen intelectual trebuie s─â fie mai ├«nt├«i profesionist, cumul├«nd ├«n m─âsura potrivit─â cunoa╚Öterea teoretic─â ╚Öi experien╚Ťa practic─â. Apoi trebuie s─â aib─â virtutea stilistic─â f─âr─â de care nici un text nu ├«╚Öi poate merita numele de eseu. Ne├«ndoielnic, se poate scrie ├«n genul eseistic despre lumea dreptului, dar profesionalismul nu este suficient, mai este nevoie de ceva ├«n plus, care scap─â ambi╚Ťiei juri╚Ötilor de a formula defini╚Ťii, pentru a putea  urca dincolo de limbajul specializat al acestora.

Oric├«t de mare ar fi riscul, exist─â cel pu╚Ťin un motiv care justific─â ├«nfruntarea lui. Dilema veche nu este un ÔÇ×s─âpt─âm├«nal de tranzi╚ŤieÔÇŁ, cum se autointituleaz─â ├«n registru ironic, sub semnul patronului spiritual (I.L. Caragiale) ╚Öi al fondatorului (Andrei Ple╚Öu), ci unul de cultur─â,  rezist├«nd  aproape miraculos ├«ntr-un peisaj ├«n care ├«ntreprinderile de acest gen s├«nt pu╚Ťine ╚Öi de scurt─â durat─â (numai Rom├ónia literar─â se mai poate l─âuda cu o asemenea performan╚Ť─â, datorat─â ├«n bun─â m─âsur─â lui Nicolae Manolescu). Cei care au f─âcut ╚Öi fac posibil─â aceast─â revist─â p─âstreaz─â spiritul fondatorului (├«n care talentul lui I.L. Caragiale este dublat de voca╚Ťia critic─â a lui Titu Maiorescu), fondator care are grij─â s─â reaminteasc─â s─âpt─âm├«nal reperul de urmat ├«n arta eseului.  Or, acestei reviste de cultur─â ├«i lipse╚Öte perspectiva juridic─â, oric├«nd util─â, chiar necesar─â.

Sînt cîteva gînduri care m-au îndemnat să accept oferta lui Sever Voinescu și care pot fi rezumate într-o expresie simplă: respect și gratitudine pentru cultura juridică, pentru cultură, pentru Cuvînt.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.