În-credere

Publicat în Dilema Veche nr. 889 din 22 - 28 aprilie 2021
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg

ÔÇŽpentru c─â, de╚Öi s-a vorbit mult despre efectele secundare ale vaccinurilor anti-COVID, n-am auzit ├«nc─â pe nimeni vorbind despre vreun efect secundar benefic. Nu ╚Ötiu dac─â vaccinul Johnson & Johnson provoac─â tromboze, dar ╚Ötiu sigur c─â mie mi-a dat idei. M─ârturisesc c─â m─â interesa mai pu╚Ťin vaccinul ╚Öi mai mult dovada de vaccinare, pentru a putea reveni ├«n ╚Ťar─â f─âr─â teama de a fi carantinat sau blocat pe undeva, la plecare sau la ├«ntoarcere. V─â imagina╚Ťi, a╚Öadar, dezam─âgirea pe care-am sim╚Ťit-o c├«nd mi s-a ├«nm├«nat un cartona╚Ö tip─ârit, pe care erau scrise cu pixul, de m├«n─â, numele, data na╚Öterii, data vaccin─ârii, num─ârul lotului de vaccin ╚Öi loca╚Ťia. Cu pixul! De m├«n─â! P─âi, asta puteam face ╚Öi eu, cu o imprimant─â ╚Öi-un pix! Am cerut, respectuos, ÔÇ×ceva mai oficialÔÇŁ, dac─â se poate cu o ╚Ötampil─â. Ceva care s─â inspire o birocratic─â seriozitate ╚Öi, prin urmare, ├«ncredere ├«n Europa. Omul s-a uitat la mine nedumerit ╚Öi, dac-ar fi ╚Ötiut cum, probabil s-ar fi crucit. ÔÇ×P─âi, asta e dovada oficial─â! Alta nu este.ÔÇŁ Nu l-am crezut. V─âzusem o dovad─â de vaccinare din Fran╚Ťa: frumos tip─ârit─â, frumos ╚Ötampilat─â, pe o ├«ntreag─â coal─â A4, cu tot felul de cifre ╚Öi nume pe care nimeni n-ar avea r─âbdare s─â le parcurg─â. Tocmai de aceea, impunea respect ╚Öi ├«ncredere. Din c├«te-n╚Ťeleg, ╚Öi cele din Rom├ónia s├«nt la fel de impun─âtoare. Aici, am ├«ntrebat ├«n st├«nga ╚Öi-n dreapta. Degeaba. Indiferent unde se vaccinaser─â ╚Öi cu ce, to╚Ťi americanii primiser─â acela╚Öi cartona╚Ö scris de m├«n─â, cu pixul.

Efectul secundar s-a f─âcut sim╚Ťit de-ndat─â. Am realizat brusc una dintre diferen╚Ťele majore dintre America ╚Öi Europa, ├«n general, ╚Öi Rom├ónia, ├«n particular ÔÇô ├«ncrederea! Nu e o diferen╚Ť─â economic─â. Dar e una care explic─â ╚Öi diferen╚Ťele economice. Mi-am amintit c├«t de ╚Öocat am fost prima oar─â c├«nd am v─âzut c─â-n America po╚Ťi pl─âti cu cecul orice, de la zarzavaturi la case sau iahturi. Cum vine asta? ÔÇô m-am ├«ntrebat ca tot rom├ónul proasp─ât ie╚Öit din comunism, ├«nv─â╚Ťat c─â toat─â lumea ÔÇ×fenteaz─â sistemulÔÇŁ c├«t de mult poate, ba-i mai fenteaz─â ╚Öi pe cei din jur. Oricine pune m├«na pe carnetul meu de cecuri ├«mi poate falsifica semn─âtura! Mi-am amintit de c─âru╚Ťele de bani pl─âtite ├«n Rom├ónia pentru notarizarea traducerilor diplomelor de facult─â╚Ťi ╚Öi masterat sau pentru v├«nzarea-cump─ârarea apartamentelor. ├Än America, dac─â vrei s─â notarizezi ceva, orice (de obicei pentru Europa), mergi la banc─â. Dac─â e banca unde ai contul, nu pl─âte╚Öti nimic. Dac─â e o alt─â banc─â, pl─âte╚Öti o tax─â de c├«╚Ťiva dolari, indiferent de num─ârul de pagini, de limba ├«n care e redactat documentul, dac─â e tip─ârit sau scris de m├«n─â. ╚śi e de bun-sim╚Ť. ÔÇ×NotarulÔÇŁ cu pricina pune o ╚Ötampil─â (singura ╚Ötampil─â pe care am v─âzut-o de c├«nd s├«nt ├«n SUA) ╚Öi semneaz─â c─â i-ai declarat pe propria r─âspundere c─â e adev─ârat ce scrie acolo. Dac─â ulterior se dovede╚Öte c-ai min╚Ťit, e fapt─â penal─â. Nu-╚Ťi trebuie studii superioare pentru asta. V├«nz─ârile-cump─âr─ârile de ma╚Öini sau case se fac ╚Öi ele tot prin semn─âtur─â de m├«n─â, cu pixul. Pe-ncredere. Notarii din Rom├ónia ar muri de foame ├«n America. Aviz amatorilor!

Diferen╚Ťa dintre o societate bazat─â pe ├«ncredere ╚Öi una cl─âdit─â pe suspiciune e uria╚Ö─â pentru c─â pleac─â de la premise diferite despre natura uman─â ╚Öi, implicit, despre rela╚Ťiile interumane. ├Än primul caz, se porne╚Öte de la premisa c─â oamenii s├«nt, cu rare excep╚Ťii, corec╚Ťi. Nu s├«nt ÔÇ×pu╚ÖiÔÇŁ pe ├«n╚Öel─âtorie ╚Öi furti╚Öag. ├Än cel─âlalt, e invers. Prezum╚Ťia este una de vinov─â╚Ťie. Cel de l├«ng─â mine vrea s─â m─â fure, s─â m─â-n╚Öele, ÔÇ×s─â-mi trag─â ╚Ťeap─âÔÇŁ. Asta se vede din clipa ├«n care pl─âte╚Öti ├«ntr-un restaurant c-o carte de credit. Pretutindeni ├«n SUA (╚Öi-am colindat ni╚Ťel), dai cardul chelnerului, el ├«╚Ťi aduce nota, scrii de m├«n─â bac╚Öi╚Öul, semnezi ╚Öi-╚Ťi recuperezi cardul. Pretutindeni ├«n Europa (╚Öi-am colindat-o ni╚Ťel) e invers. Nu la╚Öi cardul din m├«n─â. Chelnerul vine la mas─â (ÔÇ×pay-at-the-tableÔÇŁ) c-un aparat (POS) prin care ├«╚Ťi treci cardul. ├Äntr-o societate, oricare va fi fiind aceea, ├«ncrederea se c├«╚Ötig─â greu ╚Öi se poate pierde repede. Dovad─â, Canada, unde sistemul american de plat─â a fost abandonat ├«n favoarea celui european, pentru a preveni eventualele fraude. Schimbarea a fost salutat─â ca un semn de progres. ├Äng─âdui╚Ťi-mi s─â o privesc taman pe dos.

Ne├«ncrederea e toxic─â ╚Öi poate otr─âvi rapid ╚Öi ucide orice rela╚Ťie atinge. Cupluri care ╚Öi-au declarat iubire ve╚Önic─â se destram─â, fra╚Ťi ╚Öi surori se ceart─â pe mo╚Öteniri, rela╚Ťiile de serviciu se umplu de ur─â, orice gest sau cuv├«nt e automat suspect, simpatiile politice ascund interese meschine ╚Ö.a.m.d. Regimul Terorii din timpul Revolu╚Ťiei Franceze, c├«nd au fost ghilotina╚Ťi zeci de mii de oameni, a pornit de la ne├«ncredere, ╚Öi la fel au pornit ╚Öi crimele nazismului sau ale comunismului. Dar tot ne├«ncrederea a dus ╚Öi la pr─âbu╚Öirea lor. Pentru c─â, l─âsat─â de capul ei, ne├«ncrederea nu poate construi, ea poate doar distruge. Inclusiv rela╚Ťia cu Doamne-Doamne. ÔÇ×Adev─ârat v─â spun c─â, dac─â a┼úi avea credin┼ú─â c├«t un gr─âunte de mu╚Ötar, a┼úi zice muntelui acestuia: ┬źMut─â-te de aici colo┬╗, ╚Öi s-ar muta; nimic nu v-ar fi cu neputin┼ú─âÔÇŁ (Matei 17:20). Cum ├«nc─â n-a v─âzut nimeni mun╚Ťii mi╚Öc├«ndu-se de colo-colo, iar pe ap─â nu merg dec├«t nebunii ├«ntru Hristos la Vodolazkin, dar nici aceia, dup─â cum constat─â critic-├«n╚Ťeleg─âtor privitorii, ÔÇ×n-au ├«nv─â╚Ťat ├«nc─â s─â fug─âÔÇŁ, se cheam─â c─â avem, ca oameni, un deficit major la capitolul credin╚Ť─â. Avem ├«ns─â ╚Öi o solu╚Ťie simpl─â: ÔÇ×Cred, Doamne! Ajut─â necredin╚Ťei meleÔÇŁ (Marcu 9:24). Altfel spus, nu unde ├«╚Ťi este inima, ci unde vrei s─â ├«╚Ťi fie (etimologic, ÔÇ×credoÔÇŁ vine de la ÔÇ×kerd-dheÔÇŁ, literal ÔÇ×a-╚Ťi pune inimaÔÇŁ).

Aici, ├«ns─â, nici m─âcar nu mai e vorba de religie. Aici e vorba despre un elementar bun-sim╚Ť. Pe c├«nd colinda America pentru a-i ├«n╚Ťelege viitoarea ascensiune, t├«n─ârul Alexis de Tocqueville s-a folosit de serviciile unui c─âru╚Ťa╚Ö ╚Öi a ├«nceput s─â-l descoas─â cu privire la credin╚Ť─â. Omul, simplu dup─â vorb─â, dup─â port, i-a spus doar ceva de genul: ÔÇ×DomÔÇÖle, pe mine nu m─â intereseaz─â ├«n ce crede omul, dar m─â intereseaz─â s─â cread─â. C─â dac─â nu crede-n nimic, eu cum s─â am ├«ncredere-n el s─â-i dau un dolar?ÔÇŁ. ╚śi uite-a╚Öa s-a n─âscut America ÔÇô pe ├«ncredere. Pe credit, at├«t la propriu, c├«t ╚Öi la figurat. A╚Öa c─â, dac─â mai auzi╚Ťi vreun pragmatic, uns cu toate alifiile, vorbind cu dispre╚Ť despre creduli, aminti╚Ťi-i c─â ─â╚Ötia, credulii, c├«╚Ötig─â at├«t ├Ämp─âr─â╚Ťia Cerurilor, c├«t ╚Öi R─âzboaiele Mondiale sau un nivel de trai invidiat de-o lume ├«ntreag─â. F─âr─â ╚Ötampile.

Alin Fumurescu este associate professor la Departamentul de ╚śtiin╚Ťe Politice al Universit─â╚Ťii din Houston, autor al c─âr╚Ťii Compromisul. O istorie politic─â ╚Öi filozofic─â (Humanitas, 2019).

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.