În contra perlelor de azi

Publicat în Dilema Veche nr. 754 din 2-8 august 2018
În contra perlelor de azi jpeg

Puține lucruri excită imaginarul colectiv ca ridicolul și prostia, de aici și mecanismele dezvoltate de media care se duc înspre zone de tabloidizare, cu tot senzaționalul care derivă implicit, sau chiar înspre fake news. Nici învățămîntul și educația, în general, nu scapă de această tendință, atunci cînd este vorba despre reflectarea lor în presă, iar examenele naționale sînt, de regulă, bune prilejuri de zgîndărit după senzațional sau chiar de meșterit niște informații care să provoace indignarea sau hohotele de rîs.

Perla, biata bijuterie, a ajuns să fie conotată cu sensul ridicolului care incită, provoacă, printr-un mecanism ancestral, pulsiunile primordiale ale comunității: ca la circ sau poate la execuțiile publice, rîdem de fapt de ceea ce e trist, de ceea ce e ezitant, de ceea ce e vulnerabil, de pe margine, cu sentimentul unei superiorități care ne e proprie, la urma urmei, doar prin faptul că nu sîntem noi în situația rizibilă. Deși oricare dintre cei ce rîd va fi fost și el, cel puțin o dată, ridicol: rîdem de noi înșine, grotesc.

Mai întîi, o primă impresie, dacă ești inside și nu vrei doar să rîzi ca prostul de prost, este că multe dintre aceste perle, pe care media se grăbește să le livreze cu satisfacție în zilele examenului, par pur și simplu inventate de profesori. În goana după lucruri ieftine, care, asemeni chinezăriilor, nu durează decît cîteva zile, pare că presa a găsit cîteva resurse pe care le activează în zilele examenului, poate cîțiva profesori care fabrică pe loc niște texte pe care le dau ca autentice. Am corectat destul: găsești material, nu-i vorbă, dar adesea e de fapt tristuț, nu atît de bine potrivit în frază, nu atît de picant, nu atît de grosolan.

Apoi, o chestie de deontologie. Oricît vor fi fiind de adevărate cele date spre presă și de presă spre public: ce jegos să le transformi în spectacol! Cei ce le scriu sînt la un examen. Buni, răi, deștepți sau mai puțin, pregătiți sau ezitanți, oamenii aceia sînt într-un moment de viață important, cu emoțiile inerente, cu speranțe, cu așteptări. Tu, profesor evaluator, ai acolo un job de îndeplinit, cu profesionalism. Ai o treabă de făcut, cît mai lipsit de implicare afectivă, de subiectivități, cît mai aseptic. E ca la operație: pe masa ta e un pacient, într-un mediu steril. Cum să ieși afară apoi și să rîzi: uite ce bolnav e ăsta, hă-hă-hă-hă!

Nu chiar în ultimul rînd, se ridică o întrebare: cine face aceste gafe, devenite perle? Cel mai probabil sînt elevii de la licee industriale. Și aici se deschide un hău al dezbaterilor. Ca să clarific: un elev dintr-o clasă de real, să zicem mate-fizică, de la liceul cel mai bine cotat din Capitală, primește pe masă exact același subiect ca unul de la liceul industrial din Poticnești, cu profil agricol (nu căutați liceul și localitatea, le-am inventat). Știți cît de mare e distanța între elevul din colegiul din buricul Capitalei și celălalt? Nu s-a inventat încă expresia, căci de la cer la pămînt e prea puțin. Vorbim aici despre un întreg traseu de viață și de generații, de oportunități și de acumulări intelectuale, de mediu de formare și de obligații. Ați văzut vreodată un elev de a XII-a cu palmele bătătorite de muncă a cîmpului sau crestate și înnegrite de uleiul industrial cu care lucrează în atelierul unde ucenicește? Eu am văzut și n-am înțeles de ce trebuie să încerc să îi accesibilizez nuanțele minții lui Ștefan Gheorghidiu, cîtă vreme el avea alte nevoi și alte aptitudini. Aici e, deja, o vină sistemică, cea care ar merita mai multă dezbatere. Elevii din liceele industriale nu ar trebui să primească aceleași subiecte cu cei din liceele teoretice. De ce primesc? E simplu: pentru că au aceeași programă școlară. Concluzia firească: acești elevi ar trebui să aibă altă programă școlară, care să le servească nevoile și să le dezvolte propriile abilități de viață. Sînt elevi intrați cu note de 2 și 3 la examenul de Evaluare națională, cu carențe majore, cu un traseu de viață care în mod evident, încă din clasele mici, nu va fi unul intelectual-speculativ, ci mai degrabă practic-aplicativ. Acești elevi nu au însă, din păcate, șansa de a li se oferi un traseu particularizat, adaptat. Lucrurile simple: scrisul și cititul, descifratul sensului unui text, exprimarea corectă și formarea unei opinii autonome, evitarea manipulării în lectura textelor multimodale care ne înconjoară în viața de zi cu zi, redactarea unor texte banale, o scrisoare, o cerere, un memoriu. Sînt absolvenți care nu au minimul aparat critic în fața provocărilor vieții cotidiene și apoi sînt obligați, cei care o mai fac, să învețe singuri, din contactul cu viața. Să ne înțelegem: nu sînt proști. Uneori fac niște legături, observă niște realități în textele literare care te uimesc. Dar nu le pot exprima cu limbaj critic, pentru că viața lor e pur și simplu altfel, pornirea și drumul lor au fost mai grele, mai bolovănoase, nu au avut contacte și interese culturale, au alte griji, alte lucruri, nu mai puțin importante, îi animă. Și sîntem conștienți, cred, cu toții, că nu cu Riga Crypto vor avea ei de-a face în viață. Rămîne să vedem dacă programele școlare viitoare vor mai permite culegerea de perle sau se vor maturiza și vor propune trasee diferențiate de studiu.

Pînă atunci, însă, e de observat că elitismul celor ce caută perlele acestor copii este și el simptomatic: dacă ar trebui să renunțe la predarea dramei lui Iona în favoarea dezvoltării unor mecanisme simple de raportare la cotidian prin scris și citit, s-ar simți jigniți. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

Foto: flickr

p 7 Jame Madison WC jpg
Revenirea antifederalismului
Urmașii intelectuali ai lui Madison au înțeles totodată că această Constituție a permis mai mult decît crearea unui ansamblu de state suverane.
640px Empire State Building MET DP106404 jpg
„Marea demisioneală” nu a trecut din America în Europa
„Marea demisioneală” este un curent care a plecat din Statele Unite ale Americii și a ajuns, mult mai puțin intens, în Europa.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Alte fronturi
Pariul lui Vladimir nu e că poate învinge Vestul,ci că Vestul poartă în suflet și în conduită premisele propriei înfrîngeri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Tutuiala
Ne scufundăm în omogenitatea lui „tu”, iar „tu” evoluează semantic spre „nimeni”.
Frica lui Putin jpeg
Omul: excepție în excepție în excepție în excepție
Și totuși, noi – excepție în excepție în excepție... – avem fantezia de a ne proclama drept normă, ba chiar scop și sens ale Universului. Admirabil tupeu!
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Sînt un deviaționist
Nebun de ură antioccidentală, nebun de sine, nebun mistic, treaba lui ce fel de nebun o fi, dar e nebun. Și simt că în „tribul” meu mă privesc de-aproape tot mai mulți nebuni...
Mussolini Salsomaggiore Terme 1941 jpg
Un secol de la Marș
A doua zi, pe 29 octombrie, regele i-a cerut lui Mussolini să formeze un nou guvern, învestindu-l astfel cu funcția de prim-ministru al țării.
Iconofobie jpeg
Virtuțile fatalismului
„Fatalismul” și „fatalitatea” reprezintă două noțiuni prea puțin agreate de oameni. În termenii filozofiei Facebook de astăzi, sînt genul de „postări” cu slabe șanse de a primi multe like-uri.
„Cu bule“ jpeg
Bulevarde și bulevardiști
Cuvîntul bulevardist putea fi format foarte ușor în română, de la bulevard, deja împrumutat din franceză (din boulevard) la jumătatea secolului al XIX-lea.
HCorches prel jpg
Ce boacăne mai fac elevii
Este utopic să credem că boacănele elevilor și problemele lor, ale vîrstei lor, pot fi anulate, că ele pot dispărea.
Un sport la Răsărit jpeg
Thierry Henry crede că VAR-ul omoară bucuria fotbalului. Păi, e mai bine cu VAR sau era mai bine fără VAR?
VAR, cînd funcţionează corect, nu cu sughiţuri, ca la noi, şi cînd nu e lăsat pe mîna unor Bonnie cu fluier şi Clyde cu joystick, e Lumea Nouă a acestei lumi vechi.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Polițiști
Evident că nu voiau decît mită. Cu 5 sau cel mult 10 dolari, te lăsau să pleci.
O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.

Adevarul.ro

Andrei Kartapolov FOTO Profimedia jpg
Un înalt oficial rus cere armatei să nu mai mintă cu privire la înfrângerile din Ucraina: „Poporul nu e prost”
Andrei Kartapolov, șeful Comitetului de apărare din Duma de Stat a Rusiei, a cerut miercuri armatei să „înceteze să mai mintă” în legătură cu înfrângerile militare din Ucraina pe care evită să le recunoască.
Hidroelectrica FOTO Inquam Photos/Octav Ganea
Hidroelectrica a primit peste 40.000 de plângeri de la clienții casnici. Câte au fost valide
Hidroelectrica a primit 40.589 de plângeri de la clienții casnici în intervalul ianuarie-iunie 2022, dintre care 40.476 au fost validate drept întemeiate, arată datele publicate de companie.
Centrala nucleara de la Zaporojie FOTO Profimedia
Centrala nucleară Zaporojie va funcţiona sub supravegherea agenţiilor ruse de profil, anunţă Moscova
Rafael Grossi, directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), va întreprinde o vizită la Moscova în zilele următoare, pentru a discuta despre situaţia de la centrală.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.