Improvizaţii

Publicat în Dilema Veche nr. 542 din 3-9 iulie 2014
Cioace jpeg

Subiectele probei de limba şi literatura română a examenului naţional la care-au participat absolvenţii clasei a VIII-a au născut, ca şi în alţi ani, discuţii aprinse. Criticile aduse au fost (şi de această dată) justificate, dar nu neapărat utile, pentru că s-au amestecat, din nou, cu diverse nostalgii, resentimente, zvonuri, impresii subiective. S-a consumat, de pildă, multă energie pentru a argumenta că subiectele ar fi fost prea grele. Nu puţini comentatori din spaţiul Internetului au ricanat, în schimb, socotindu-le prea uşoare. De fapt, distincţia greu/uşor mi se pare complet irelevantă în acest caz. Nici prea grele, nici prea uşoare, subiectele merită în primul rînd altul dintre reproşurile formulate în aceste zile de elevi, părinţi, profesori: au fost neglijent alcătuite, parcă aruncate în grabă pe hîrtie. Or, cred că tocmai despre aerul lor de improvizaţie ar trebui vorbit cu toată claritatea. Orice profesor ştie că un adevărat subiect de examen nu se face uşor: alegerea textului, echilibrarea cerinţelor, formularea întrebărilor, verificarea lor, astfel încît să se evite orice ambiguitate, redactarea unui barem precis şi flexibil iau, în mod normal, zile întregi de lucru. În plus, e foarte folositor ca subiectul de examen să fie văzut de mai mulţi ochi, să fie citit cu mintea proaspătă de mai mulţi colegi care să observe eventualele neclarităţi. Cele de mai sus reprezintă o practică individuală şi tradiţională de lucru. Evaluările şi testările profesioniste, destinate unui număr mare de candidaţi, presupun şi mai multă muncă: fixarea clară a parametrilor urmăriţi, testări preliminare, verificarea şi reverificarea unor modele. Partea proastă e că, din afară, pentru privirea opacă a deplinei ignoranţe, rodul unei asemenea munci pare egal cu cel obţinut în zece minute: timpul necesar pentru a decupa de undeva un fragment şi a-i pune în subsol cîteva întrebări-tip, valabile pentru orice alt text din lume (de exemplu: „Ce semnificaţie are titlul...?“). Înţelegerea textului (probă la elaborarea căreia lucrează profesionist bunii autori de teste pentru limbile străine) are tehnici şi criterii speciale, care nu se pot imita formal şi exterior: întrebările trebuie să vizeze detalii precise, să verifice gradul de conectare şi integrare a informaţiilor, să se bazeze pe atenţie şi deducţie. În mod normal, pentru fiecare text sînt relevante doar cîteva întrebări, care nu s-ar potrivi, foarte probabil, nici unei alte secvenţe textuale. În evaluarea evaluării, respectiv a subiectelor de examen, măsura inadecvării, a formei fără fond, e dată de prezenţa întrebărilor (de gramatică, de lexic sau, aparent, de comprehensiune) pe care un elev inteligent şi bine antrenat le poate rezolva chiar fără să citească atent textul.

Elaborarea profesionistă a unei testări rămîne ascunsă ignorantului, deşi e singura valoare acceptabilă şi prima la care ar trebui să se gîndească oficialităţile care organizează un examen local sau naţional. Problema e că, la noi, de ani buni, nu redactarea atentă, chibzuită, verificată e preocuparea de căpătîi, ci secretul subiectului! Multe dintre nemulţumirile actuale se explică prin suspiciunea paranoică, generalizată, prin teama că lucrul temeinic asupra unor teste ar conduce automat la dezvăluirea lor ilicită. Vă mai amintiţi de textul incomprehensibil din Caragiale, cu replicile greşite, de acum cîţiva ani, a cărui apariţie a fost explicată prin faptul că alcătuitorii de subiecte fuseseră închişi într-un spaţiu în care nu aveau la dispoziţie nici o ediţie decentă? Nu ştiu în ce măsură lucrurile s-au mai schimbat, dar mă tem că în continuare sînt supuse tragerii la sorţi zeci de subiecte, unele mai bune, altele mai rele, cerute profesorilor şi produse adesea după un model aplicat mecanic şi superficial. Cînd, de fapt, nu maldărul de subiecte proaste, ţinute ascunse, asigură corectitudinea evaluării, ci subiectul – fie şi unic – lucrat cu profesionalism, verificat şi răsverificat, într-un timp îndelungat, de o echipă foarte bună şi onestă.     

Subiectului actual i-a lipsit, ca întotdeauna, adecvarea psihologică: a fost ales un text care trata autoironic, nu neapărat pentru uzul adolescenţilor depresivi, anxietatea îmbătrînirii şi a morţii (obsesia dintotdeauna a autorilor noştri de manuale şi de subiecte, cum a dovedit-o antologicul text din Dilema de acum 16 ani: Cristian Munteanu, „Moartea citeşte manualul“, 14.04.1998). Autorii subiectelor păreau să nu fi ştiut că imaginaţia (necesară pentru a povesti o întîmplare cu un scriitor contemporan) trebuie stimulată prin ancorarea în experienţe familiare; şi nici că un sinonim trebuie să fie adecvat din punct de vedere stilistic contextului (producînd, în caz contrar, efecte de comic involuntar: „An nou... ai auzit ce-ţi solicit?“).

Acestea fiind zise, nu cred că trebuie condamnat tiparul ideal al acestui tip de test. Subiectele aveau şi merite clare: propuneau un text la prima vedere (nu reproducerea de comentarii învăţate pe de rost), verificau capacitatea de înţelegere a unui mesaj şi pe cea de argumentare, atrăgeau atenţia asupra ritmului şi măsurii unei poezii, dar şi asupra unor practici şi nevoi culturale (în cazul dat, întîlnirile cu scriitorii). Culmea, cam toate intenţiile pe care le bănuim în spatele acestui tip de subiecte sînt bune (chiar dacă le vedem aspru criticate de voci conservatoare, de părinţi şi profesori). Dar ce folos, dacă realizarea superficială şi neprofesionistă nemulţumeşte pe toată lumea, riscînd să compromită ideile corecte?  

Revin la întrebarea fundamentală: chiar nu ne putem imagina un grup de specialişti care, documentîndu-se asupra tehnicilor şi a unităţilor de evaluare, adaptîndu-le la programă şi la informaţiile statistice despre elevi, să lucreze jumătate de an la alcătuirea unor subiecte echilibrate şi atent verificate? E obligatoriu să ni-i imaginăm vînzînd subiectele pe 20 de euro, la colţ de stradă? Ar fi extrem de sănătos să ne gîndim uneori că cineva îşi poate face meseria onest, fără a-şi pune în joc bunul nume. Poate că, renunţînd la obsesia maladivă a secretului mai presus de orice, s-ar renunţa şi la improvizaţiile aferente.  

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

gandaci de bucatatie, foto shutterstock png
Amestecul natural și ieftin care poate ține gândacii la distanță! Doar două ingrediente banale pot proteja o casă întreagă
De multe ori, indiferent de cât de des facem curățenie, tot vom fi nevoiți să ne confruntăm cu prezența gândacilor.
fructe istock jpg
Mit spulberat. Fructele nu afectează ficatul ca alcoolul. Cât înseamnă, de fapt, „prea mult”
Auzim de ani întregi că fructele ar putea „ataca” ficatul prin producerea de alcool și ar putea duce la afecțiuni hepatice, precum ciroza. Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, medic cardiolog, contrazice ferm aceste afirmații.
La mulți ani de Sfânta Maria Mare Foto Adevărul DMS jpg
De ce nu e greșit să spui «La mulți ani» de Sfânta Maria Mare. Explicația preotului care schimbă tot ce știm despre 15 august. Cele mai frumoase urări
Află de ce este potrivit să spui „La mulți ani” de Sfânta Maria Mare și găsește cele mai frumoase mesaje și urări pentru 15 august.
pearl cea mai batrana gaina guinness jpg
Cea mai bătrână găină din lume are 14 ani: „Încă face ouă!”
O femeie din Texas are acasă cea mai bătrână găină din lume în viață, recunoscută oficial de Cartea Recordurilor Guinness. Pearl (Perla n.r.), așa cum a fost botezată, are 14 ani, o vârstă impresionantă pentru o pasăre care, în mod normal, trăiește doar între cinci și opt ani.
camp uscat seceta shutterstock 2436645931 jpeg
Prețurile alimentelor în Europa au crescut cu până la 50% din cauza crizei climatice
O nouă cercetare privind prețurile alimentelor în Europa arată că acestea au crescut cu până la 50% din cauza schimbărilor climatice, indiferent dacă este vorba despre secetă, inundații sau valuri de căldură extremă, potrivit explicațiilor date „Adevărul” de specialiști în domeniu.
Alien Earth Xenomorph Colaj Capturi video dms
«Alien: Planeta Pământ», serialul care promite să revoluționeze saga: „Omenirea, prinsă între inteligența artificială și monștri”
Disney+ lansează «Alien: Planeta Pământ», serial live-action care explorează dilemele omenirii între monștri, AI și corporații cu chip uman.
Mihaela Bilic, foto Facebook jpg
Ce este dieta FODMAP. Mihaela Bilic garantează o talie de viespe: „Secretul unui abdomen plat!”
Nutriționistul Mihaela Bilic a împărtășit publicului secretul unui abdomen plat: dieta FODMAP, un regim alimentar special conceput pentru reducerea balonării și a disconfortului digestiv.
Ecuatie matematica, foto Shutterstock  jpg
AI excelează la olimpiade de matematică, dar se împiedică la calcule simple
Modelele de inteligență artificială pot depăși oamenii la Olimpiada Internațională de Matematică, însă uneori greșesc la operații aritmetice de nivel primar, avertizează profesorul James Fergusson, specializat în cosmologie teoretică în cadrul Universității Cambridge.
putin trump jpg
Economia globală, la răscruce: negocierile Trump-Putin pot schimba echilibrul pe piețe. Ce se întâmplă în România
Economia globală se află într-un moment de răscruce, cu negocieri geopolitice volatile și fluctuații puternice pe piețele de mărfuri, care modelează în mod activ perspectivele piețelor globale.