Imaginează-ți că ai un copil. Ce faci cu el? (III)

Publicat în Dilema Veche nr. 775 din 27 decembrie 2018 – 9 ianuarie 2019
Imaginează ți că ai un copil  Ce faci cu el? (III) jpeg

Nu vrei să-l vezi speriat mereu de o lume în care agresivitatea e arma celor puternici, iar indiferența e arma celor slabi. Imaginează-ți cum ar arăta lumea aia. Sau nu, nu e cazul să-ți imaginezi: privește doar în jurul tău!

Ce vei vedea? Vei vedea că o atitudine comună se exprimă cam în acești termeni: Bullying era și pe vremea mea. Îi zicea „a face mișto de...“ Nu se implicau părinții. Copiii se căleau, se adaptau. Apoi, viața făcea dreptate! Mai tîrziu, poate o să-l respingă o fată, o s-o înșele vreun băiat. Lăsați-i în pace, că se descurcă ei, copiii! Da, se descurcă, poate, cîtă vreme e vorba despre a face mișto. Adică atitudini pasagere, ocazionale. Ce nu înțeleg, însă, acești opinenți, este că bullyingul nu este o chestiune de miștocăreală ocazională, într-un grup în care rolurile se schimbă. Ci este o atitudine de ostilitate și de excludere permanentă. Cu așa ceva nu te poți descurca tu, un copil. Și mai ales nu dacă ești un copil ceva mai sensibil. Și da, pe vremea noastră exista, de asemenea, bullying. Pe vremea noastră nu exista mîncare în prăvălii. Pe vremea noastră exista poliție politică. Pe vremea noastră nu exista libertate. Fără a mai continua, mă întreb: ne-am descurcat? Ne-am! Am supraviețuit? Am! La fel cum și străbunicii noștri au supraviețuit fără Internet, de exemplu. Dar hei, surpriză: se numește evoluție! O încercare constantă a umanului de a se dezvolta, de a se rafina, de a se îmbunătăți. Știu, mi-s destul de cunoscute și eventualele contraargumente, care înglobează în ele de fapt atitudini de superioritate și de machism, avînd poate la bază tocmai atitudini de hărțuire în copilărie.

Opinia publică. Tendința e de minimalizare. Hai, dom’le, că așa sînt copiii, ce faceți atîta caz, învățați-i să ignore, să întoarcă spatele. Poate fi o strategie. Dar nu funcționează decît pe termen scurt. Cînd izolarea și hărțuirea sînt continue, zi de zi, oră de oră, pauză de pauză, nu ai cum să ignori. Ignorați voi, dacă puteți, cei care dați astfel de sfaturi, un coleg care vă hărțuiește continuu. Care de cîte ori deschideți gura în ședințe v-o taie cu un: Ești prost, băi?, fără ca cineva să îl oprească, ba din contră, în hăhăitul general al echipei. Ignorați pe unul care de cîte ori treceți pe lîngă el vă ia șapca din cap și o aruncă altor colegi, jucînd ping-pong cu ea. Pe unul care de cîte ori vorbiți la telefon, vine și vă urlă porcării în microfon. Ignorați-l! Ah, nu vi se întîmplă, pentru că... sînteți adulți și pentru că la o adică aveți mijloace legale de apărare? Ei bine, copiii nu au mijloace. Ei se duc la părinți, se duc la profesori, se duc la driginți. Acestea sînt mijloacele lor legale de apărare.

Părinții agresorilor. În unele cazuri, aprobă agresiunea și chiar o întrețin. Cu mentalități de vechili, care trebuie să își dezvolte aria de influență, perpetuînd-o prin urmașii lor. Rapace, vorace, cu orice preț, prădători lipsiți de scrupule în relațiile sociale, profesionale, învățîndu și copiii să le calce pe urme cu aceeași indiferență față de alteritate. În alte cazuri, mai subtil, pentru că discută de pe poziția unor frustrați, mimînd o elită intelectuală și o etichetă ridicolă prin fastul desuet, în fapt – semi-ratați neîmpăcați cu statutul lor, care aparent își educă copiii în spiritul valorilor. Dar copiii, în absența lor, sub fascinația grupului agresiv sau din propriu impuls, își dau, cum se spune, în petec. Și asta sub protecția părinților, căci, refuzînd să observe că în afara granițelor formalismului familial, copiii lor își eliberează toate impulsurile, le protejează de fapt o zonă de refulare în care ei știu că pot performa.

Profesorii. Sînt parțial agresați și încolțiți de părinți, parțial presați de superiori sau de colegi. Dirigintele unui copil agresiv, cum spunea foarte bine Laura Borbe într-un comentariu, este pus la zid, ca și cum el este răspunzător pentru faptele elevului. Și atunci apare tendința de a ignora, de a bagateliza, de a te asocia cu agresorul, de a te considera și tu victimă etc., numai adult responsabil nu. Se încurcă mereu responsabilitatea cu răspunderea. De unde aceste frici, de unde aceste temeri? Tot din forme de bullying. Da, și pe vremea noastră se întîmplau forme de bullying. Și la ce au dus acestea? Iată la ce: la adulți speriați, care se tem să acționeze, timorați de presiunea grupului, anulați uneori ca personalități responsabile. Te uiți la ei: oameni inteligenți, pe care pur și simplu nu îi mai recunoști în momentele în care trebuie să-și asume atitudini ferme. Atîrnă mereu de ce spune x, de ce spune y, de regulă mai sus poziționați ierarhic sau mai incisivi. Or, de cealaltă parte, adulți lipsiți de empatie, poate chiar agresivi în fondul lor, care cred că trăim în legea junglei oricum și deh, supraviețuiesc cei puternici, prin selecție naturală. Da, sigur că selecția funcționează social. Dar ea trebuie să funcționeze la nivel de competență, nu de putere discreționară, instinctual-animalică. Educația are acest obiectiv. Pentru că oamenii au sentimente, nu doar inteligență, pentru că au afecte, nu doar forță. Altfel, am fi în plină distopie, cam ca în celebrul roman al lui Lois Lowry, Darul lui Jonas.

Da, și pe vremea noastră era bullying. Și, probabil, cei care acum vă sînt șefi și vă aruncă cîte un, să zicem, „dragule/drăguțo“ aparent afectuos, cînd au o treabă cu voi, sînt cei ce atunci aveau atitudini agresive. Nu-i așa că nu vă dați acum seama? Aproape vi se pare firesc să vă abordeze cu atîta căldură! În fapt, o atitudine de dispreț superior. Căci, de acolo unde se află, în partea de jos a balansoarului, nu au coborît niciodată. Iar voi atîrnați, la voința lor, în partea de sus, într-un echilibru fragil. E la îndemîna lor să se ridice și voi să picați. Iar despre formele de bullying la nivelul adulților mai e încă destul loc de scris. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.