Imaginează-ți că ai un copil. Ce faci cu el? (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 774 din 20-26 decembrie 2018
Imaginează ți că ai un copil  Ce faci cu el? (II) jpeg

În noua clasă, copilul tău se simte mai bine, nu e nici aici mai deștept sau mai prost, dar nu mai are sentimentul insecurității. Nu se știe pînă cînd, spuneam în episodul anterior. Păi, simplu: pînă cînd hărțuiala foștilor colegi își întinde gheara și aici. Să spunem că foștii colegi hărțuitori joacă niște jocuri online. Iar alții merg la un club de baschet. Atît online, cît și la clubul de baschet, interacționează cu unul-doi colegi actuali ai băiatului tău. Lucrurile curg după cum prevedeți, logic: cei online fac lobby pentru ca noii colegi să îl elimine din grupul lor de joc pe copilul tău, iar cei din clubul de baschet îi montează pe noii colegi să preia ștafeta hărțuielii, ba mai mult, îi transmit prin aceștia băiatului că urmează să-l aștepte cînd iese de la școală și să îl bată. Tu însă nu mai ești dispus să taci și iei atitudine. Ai vorbit cîndva cu fosta dirigintă și cu fosta directoare și le-ai spus că, dacă hărțuiala foștilor colegi se va întinde spre noii colegi, vei reacționa. Pentru început, o faci apelînd la noua dirigintă, discutînd cu părinții noilor elevi, începînd să vorbești public despre situație și despre cum fosta școală gestionează astfel de cazuri, dar fiind decis să apelezi chiar și la poliție. Ce credeți că se întîmplă pe moment? Să ne imaginăm. Mai întîi, în fosta școală, corpul profesoral se revoltă. Cum adică? De ce mai fac părinții ăștia valuri, dacă tot l-au mutat? Profesorul care părea echilibrat și-ți dăduse informații peste vară e acum revoltat, vai, după cîte am făcut eu pentru el, oh, nu sînt eu cu siguranță cel despre care afirmă părinții că le-ar fi dat informații. Toată lumea e oripilată de îndrăzneala voastră ca părinți, de a vă proteja copilul. Unii profesori, pe de altă parte, se tem. Se tem de conducere, se tem de părinții care conduc, de fapt, școala. Se tem să nu iasă scandal. Ți-e milă de ei, îi simți de fapt și pe ei ca pe niște abuzați. Bullying la elevi, bullying la profesori. Iar directoarea afirmă în public că toată vina e a părinților și a învățătoarei (care, de fapt, nu e altceva decît o victimă, unul dintre puținii oameni care au încercat să țină balanța, atît cît a reușit). Că școala nu e responsabilă și nu poate gestiona problemele emoționale ale copiilor, sugerînd astfel că, deh, dacă copilul e prea emotiv, să meargă în țara emotivilor, nu să stea printre ăștilalți, puternicii. Și că, oricum, ea nu se teme de nimic. Nici nu ar trebui să se teamă, firește, căci nu despre asta e vorba. Pe ea nu o amenință nimeni cu bătaia cînd iese de la școală. Dar ce știi tu și nu știe ea este că tu ai făcut multe pentru a te asigura că nu la copilul tău era principala problemă. Da, e un copil mai emotiv, dar la începutul clasei a V-a l-ai dus la cel mai profesionist centru de diagnostic, unde a trecut prin toate testările, de unde i s-a pus clar eticheta de inteligență superioară, și ai primit asigurări că nu are probleme emoționale deosebite și că nu e un caz cu nevoi speciale, că nu necesită terapie emoțională sau de altă natură.

Întregul context și atitudinea generală a corpului profesoral din fosta școală sînt dezamăgitoare. Nici o asumare, nici un gînd de regret, doar tendința de victimizare și de justificare. Tu, însă, afli că și alți elevi se gîndesc să se mute din fosta clasă, ba mai mult, ai date despre mulți copii din școală care merg la terapie, datorită acelui mediu. Știi alte cazuri recente din școală de bullying mușamalizat. Mai ai și tu cunoștințe, nu ești chiar străin de lume, afli și că la un curs de formare pe probleme comportamentale, în anii precedenți, formatorii au întîmpinat în acea școală serioase dificultăți din partea corpului profesoral, extrem de lipsit de deschidere, refractar. Formatorii înșiși, oameni specializați în domeniu, ți-au spus-o pe șleau: în nici o școală nu am lucrat atît de greu, nu am întîmpinat atîta rezistență.

Între timp, da, copilul tău începe să fie tot mai nesigur pe el și în noua clasă. Are o motivație tot mai scăzută pentru învățare, dezvoltă comportamente reactive, pentru prima dată are și el o reacție de agresivitate la o răutate a unui coleg, are tendințe de izolare în lumi ficționale și nu e atent la ore, uneori le deranjează cu gesturi pe care nu și le controlează, fredonînd, lovind cu creionul repetat în obiectele din jur etc. Colegii, normal, sînt deranjați, astfel încît există riscul ca, deși a fost bine primit în colectiv, încet-încet să fie tot mai izolat. Pentru început, e mutat singur în bancă, ceea ce îi creează frustrări noi. Ești conștient, ca părinte. Cauți soluții, vrei să îl susții. Vorbești cu el, îl încurajezi, încerci să-i menții stima de sine care a scăzut, încerci să i crești motivația, îl și pedepsești pentru comportamentele inadecvate față de alții, cauți din nou soluții pentru a-i face testări psihologice și eventual pentru a-i plăti ședințe de terapie. Cu alte cuvinte, intri într-un carusel al tensiunii perpetue. Te miri, pe de altă parte, cum se face că, în medii safe, copilul e normal, atent, interesat. Vorbești cu profesoara de engleză, de exemplu, la care merge în particular cu o deosebită plăcere. La ea e atent, nu se foiește pe scaun, nu e distras. Doamna are două pisici și copilul se mai joacă cu ele, se simte acolo în siguranță și în armonie. Ceva-ceva nu se leagă. Dacă în unele medii e calm, liniștit și atent, înseamnă că, totuși, problema nu e la el, decît atunci cînd i se activează mecanisme de apărare în urma unor traume vechi. Și îți vine să trîntești de pereți aroganța cu care foștii profesori sînt gata să arunce vina pe el și pe tine, părinte.

Ai vrea, de fapt, să lași totul în urmă, să-ți poți sprijini copilul să și revină, să închizi acest capitol trist, să-l uiți. Dar, în același timp, ești decis să lupți cu toată lumea, în cazul în care hărțuirea copilului tău nu se va încheia. Nu vrei să-l vezi speriat mereu de o lume în care agresivitatea e arma celor puternici, iar indiferența e arma celor slabi. Imaginează-ți cum ar arăta lumea aia. Sau nu, nu e cazul să-ți imaginezi: privește doar în jurul tău! 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

Foto: colecția lui Ransom Riggs

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Motanul-vedetă de pe Muntele Ceahlău. Portocală cutreieră cabanele la 2.000 metri altitudine. „E mai tare decât caprele negre“ FOTO
Portocală, un motan botezat de turiști cu acest nume după culoarea blănii, pare că-i la el acasă pe Muntele Ceahlău, fiind întâlnit prin preajma cabanelor.
image
Pacostea care a terorizat Parisul și New York-ul „se mută” la București. „A fost un chin până au scăpat de ele”
Piața imobiliară dă semne de declin în București și în marile orașe ale țării. Pe lângă prețurile imense și problemele cauzate de lipsa finanțării bancare, cei care vor să-și cumpere un apartament riscă să se confrunte și cu o nouă problemă, greu de imaginat până de curând
image
Hagi „fierbe“: Ianis, amenințat cu excluderea de la Euro 2024! Declarațiile care nasc o situație explozivă
Selecționerul Edward Iordănescu e „mut“ după calificarea la Campionatul European. În schimb, tatăl său tocmai l-a băgat într-o situație delicată, nominalizând jucătorii care n-ar merita să fie la turneul final, date fiind situațiile lor actuale la echipele de club.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.