Identit─â╚Ťi vulnerabile

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 932 din 17 ÔÇô 23 februarie 2022
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg

Emmanuel de Las Cases, cel care l-a admirat at├«t de mult pe Napoleon ├«nc├«t l-a urmat ├«n exil pe insula Sf├«nta Elena, a consemnat ├«n Memorialul s─âu c─â acesta dorise s─â construiasc─â un sistem juridic european ╚Öi s─â introduc─â o moned─â european─â. Fidelitatea lui Las Cases fa╚Ť─â de adev─âr a fost ├«ns─â pus─â sub semnul ├«ntreb─ârii. Nu se va ╚Öti niciodat─â care dintre m─ârturisirile ╚Öi ideile atribuite lui Napoleon au apar╚Ťinut cu adev─ârat acestuia ╚Öi care au fost contribu╚Ťiile memorialistului la ridicarea unui piedestal pentru posteritate. Dac─â i-am da crezare, ├«mp─âratul ar fi urm─ârit nici mai mult, nici mai pu╚Ťin dec├«t crearea unei Europe unite, afirm├«nd c─â ÔÇ×Europa nu ar fiÔÇŽ altceva dec├«t un singur popor ╚Öi toat─â lumea, oriunde ar merge, s-ar reg─âsi ├«ntr-o patrie comun─âÔÇŁ. C├«teva decenii mai t├«rziu, ├«n august 1849, ├«n Salle de Sainte C├ęcile din Paris, la al doilea din cele patru congrese organizate de mi╚Öcarea pacifist─â interna╚Ťional─â ├«n perioada 1848-1851, Victor Hugo, pre╚Öedintele ├«ntrunirii, a reluat aceast─â idee, pe care o vedea ├«ns─â realizat─â nu prin for╚Ťa armelor, ci prin voin╚Ťa liber─â a statelor europene care urmau s─â se uneasc─â ├«ntr-o Republic─â European─â, denumit─â ╚Öi Statele Unite ale Europei sau Comunitatea European─â. Nu este ├«nt├«mpl─âtoare ├«nt├«lnirea unui om al armelor cu un om al literelor ├«ntr-o idee comun─â, e drept, cu exprim─âri diferite. ├Änainte de a fi unit─â economic ╚Öi politic, Europa trebuia s─â fie o comunitate cultural─â. Secolul al XIX-lea a debutat cu e╚Öecul proiectului napoleonian de a unifica Europa pe cale militar─â ╚Öi a continuat cu operele scriitorilor, muzicienilor ╚Öi pictorilor care au creat o comunitate cultural─â european─â. A fost o epoc─â a sincroniz─ârii curentelor ╚Öi a canoanelor literare ╚Öi artistice f─âr─â precedent, facilitate ├«n bun─â m─âsur─â de re╚Ťeaua de c─âi ferate care, ├«n c├«teva decenii, a acoperit ├«ntregul continent, precum ╚Öi de progresul tehnic al industriei editoriale ╚Öi tipografice, care a permis tip─ârirea c─âr╚Ťilor, a partiturilor ╚Öi a reproducerilor dup─â opere de art─â ├«n tiraje de mas─â. Grani╚Ťele lingvistice erau dep─â╚Öite de ritmul accelerat al traducerilor din limbile cu circula╚Ťie restr├«ns─â ├«n cele de mare r─âsp├«ndire (mai ales ├«n francez─â, dar ╚Öi ├«n englez─â ╚Öi german─â). Sentimentul unei identit─â╚Ťi culturale comune a devenit tot mai r─âsp├«ndit de-a lungul ╚Öi de-a latul Europei, mai ales ├«n partea cosmopolit─â a mediilor literare ╚Öi artistice.

Ca reac╚Ťie fa╚Ť─â de aceast─â identitate cultural─â european─â s-a construit, ├«n acela╚Öi secol, un mozaic de identit─â╚Ťi na╚Ťionale. Catalizatorul unific─ârii a fost descompus de fermentul dezbin─ârii. Fenomenul a fost tot de natur─â cultural─â. Promotorii formelor organice ale na╚Ťionalismului, cu elemente exclusiviste sau chiar agresive, au fost tot filozofii, scriitorii ╚Öi arti╚Ötii veacului al XIX-lea. Autohtoni╚Öti, narodnici, antisemi╚Ťi, xenofobi, rasi╚Öti, panslavi╚Öti, pangermani╚Öti, etnici╚Öti ╚Öi poporani╚Öti au intrat ├«n competi╚Ťie pentru a glorifica calit─â╚Ťile ╚Öi virtu╚Ťile unui popor sau ale altuia. ├Än mod paradoxal, aceste identit─â╚Ťi na╚Ťionale se ├«ntemeiau pe cli╚Öee ╚Öi canoane culturale comune, care circulau peste grani╚Ťe nu pentru a unifica, ci pentru a dezbina. Identitatea unei na╚Ťiuni nu era opus─â doar identit─â╚Ťii europene, ci ╚Öi celorlalte identit─â╚Ťi na╚Ťionale. Aceast─â contrapunere a avut, ├«n partea a doua a secolului al XIX-lea, un efect din ce ├«n ce mai vizibil: poten╚Ťialul pacifist al identit─â╚Ťii culturale comune a Europei a fost subminat ├«n mod sistematic de poten╚Ťialul conflictual al identit─â╚Ťilor culturale na╚Ťionale. Fenomene culturale ├«n esen╚Ťa lor, aceste dou─â procese de construc╚Ťie identitar─â au r─âmas ├«ntr-un oarecare echilibru p├«n─â la ├«nceputul secolului XX. Primul R─âzboi Mondial a rupt ├«n mod tragic acest echilibru, poten╚Ťialul conflictual al identit─â╚Ťilor culturale na╚Ťionale explod├«nd ├«n cel mai mare conflict militar dintre cele cunoscute p├«n─â atunci ├«n istorie. Reconstruc╚Ťia politic─â a Europei pe temei na╚Ťional la sf├«r╚Öitul acestui r─âzboi a fost dublat─â de ├«ncercarea de a reg─âsi valorile comune ale identit─â╚Ťii europene. F─âr─â a fi la fel de utopic─â precum mi╚Öcarea pacifist─â de la mijlocul veacului anterior, aceast─â ├«ncercare a e╚Öuat ╚Öi ea ├«n absen╚Ťa unor formule institu╚Ťionale puternice cl─âdite pe temeiul valorilor comune. Urmarea a fost dezastruoas─â. Poten╚Ťialul conflictual al identit─â╚Ťilor na╚Ťionale a crescut prin poten╚Ťialul conflictual al identit─â╚Ťilor de clas─â, astfel ├«nc├«t prima jum─âtate a secolului XX a fost scena unei competi╚Ťii tragice ├«ntre violen╚Ťa izvor├«t─â din ura de ras─â ╚Öi violen╚Ťa izvor├«t─â din ura de clas─â. Filozofia, literatura, muzica ╚Öi artele plastice au fost mobilizate ╚Öi ├«ncorporate ca instrumente de propagand─â ╚Öi manipulare fie ├«n ideologia totalitarismului comunist, fie ├«n ideologia totalitarismului nazist. Valorile care alc─âtuiau identitatea cultural─â european─â au fost pur ╚Öi simplu dinamitate. Rezultatul s-a m─âsurat ├«n zeci de milioane de victime.

Nu ├«nt├«mpl─âtor s-a spus c─â din 1914 ╚Öi p├«n─â ├«n 1989 ├«n Europa s-a desf─â╚Öurat un r─âzboi civil permanent, cauzat de tensiunile identitare, na╚Ťionale sau de clas─â. Totu╚Öi, dup─â al Doilea R─âzboi Mondial, s-au regenerat resursele pacifiste ale identit─â╚Ťii culturale europene, mai ├«nt├«i ├«n Occident, iar apoi, dup─â implozia totalitarismului comunist, ╚Öi ├«n Est. Pe temeiul acestei identit─â╚Ťi culturale a fost cl─âdit─â mai ├«nt├«i o uniune vamal─â ╚Öi economic─â, iar apoi o uniune politic─â. Materialul de construc╚Ťie al acestei uniuni a fost dreptul natural. O experien╚Ť─â bimilenar─â, ├«nceput─â cu antichitatea roman─â ╚Öi continuat─â p├«n─â ast─âzi, pune ├«n lumin─â for╚Ťa unificatoare a acestei resurse, culturale ╚Öi normative, ├«n aceea╚Öi m─âsur─â. Uniunea European─â se ├«ntemeiaz─â pe o identitate cultural─â comun─â, a fost proiectat─â de juri╚Öti (mai ales de profesorii de drept din marile universit─â╚Ťi europene) ╚Öi a fost construit─â de oameni politici ╚Öi de juri╚Öti cu voin╚Ť─â puternic─â ╚Öi clarviziune. Identitatea cultural─â european─â a fost ├«mplinit─â astfel ├«ntr-o identitate juridic─â ╚Öi institu╚Ťional─â, din ce ├«n ce mai profund─â ╚Öi mai ampl─â.

Rezisten╚Ťa ├«n timp a Uniunii Europene, ├«n contextul competi╚Ťiei globale tot mai dure, depinde ├«ns─â nu numai de aceast─â identitate cultural─â, juridic─â ╚Öi institu╚Ťional─â, ci ╚Öi de identit─â╚Ťile na╚Ťionale ale statelor membre. Dac─â avem ceva de ├«nv─â╚Ťat din istoria secolului XX este c─â echilibrul dintre identitatea european─â ╚Öi identit─â╚Ťile na╚Ťionale r─âm├«ne ideea cea mai generoas─â. Contrapunerea acestor dou─â categorii de identit─â╚Ťi le face pe toate vulnerabile. Poate c─â ├«n╚Ťelegerea cea mai corect─â a raportului dintre ele se va produce atunci c├«nd fiecare na╚Ťiune din Uniunea European─â va ├«n╚Ťelege c─â propria sa identitate include componenta european─â, iar identitatea european─â include toate componentele na╚Ťionale. F─âr─â aceast─â ├«n╚Ťelegere, tensiunile care exist─â ast─âzi ├«ntre institu╚Ťiile europene ╚Öi cele na╚Ťionale, mai ales cele dintre Curtea de Justi╚Ťie a Uniunii Europene ╚Öi Cur╚Ťile Constitu╚Ťionale, precum ╚Öi cele dintre Cur╚Ťile Constitu╚Ťionale ╚Öi celelalte Cur╚Ťi na╚Ťionale vor face tot mai vulnerabile identitatea european─â ╚Öi identit─â╚Ťile na╚Ťionale. Iar discursul populist, demagogic ╚Öi intolerant se va amplifica tot mai mult.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.