Identităţi regionale

Publicat în Dilema Veche nr. 540 din 19-25 iunie 2014
Cioace jpeg

Tema identităţilor naţionale, a patriotismului local, a conflictelor dintre locuitorii din diferite zone ale ţării e în continuare un tabu în discursul public românesc. Nici discursul privat nu o tratează în mod deschis: chiar cei care spun bancuri cu moldoveni, olteni sau ardeleni şi îşi privesc cu dispreţ vecinii „venetici“, ca pe nişte ocupanţi abuzivi, săraci şi bădărani ai locurilor altădată atît de liniştite şi civilizate, nu ar recunoaşte că vorbele lor reflectă o adversitate mai profundă sau mai larg răspîndită. Nici cercetarea ştiinţifică, din cîte ştiu (dar lucrurile probabil că s-au schimbat, cel puţin în sociologie şi în antropologie) nu a investigat în detaliu construcţia şi negocierea identităţilor locale româneşti. Din cînd în cînd, constatăm că se stîrneşte în presă cîte un scandal, marcat de senzaţionalism şi texte alarmate: „Mesajul HALUCINANT al unui scriitor“; „Un scriitor din Caracal a publicat pe pagina sa de Facebook o scrisoare deschisă, profund jignitoare la adresa Transilvaniei“; „Scriitorul care a publicat mesajul plin de venin este din Caracal, dar s-a stabilit în Bucureşti“ (realitatea.net, 11.06. 2014). Aşa cum a arătat în mai multe dintre cărţile sale Lucian Boia (ale cărui constatări reci şi obiective sînt periodic receptate ca semne de trădare naţională, de subminare a unităţii de neam), aceste atitudini sînt explicabile istoric, într-un stat a cărui unitate s-a produs tîrziu şi mai ales la nivel discursiv. Ideologia oficială naţională, întemeiată pe romantismul secolului al XIX-lea şi continuată temeinic de utopia naţional-comunistă a secolului al XX-lea nu a acceptat decît dogma unităţii, „visul de veacuri al poporului român“, ignorînd şi minimalizînd orice tendinţă contrară.

Stereotipurile locale, imaginea defavorabilă a celuilalt – din altă regiune a ţării – au existat în permanenţă, subteran, şi sînt acum extrem de vizibile în Internet, un spaţiu favorabil afirmării identităţilor de grup şi stigmatizării anonime a altor comunităţi (în forumuri, comentarii pe site-urile ziarelor şi ale posturilor de televiziune). Dezbaterea de anul trecut asupra regionalizării a produs exemple foarte interesante de dialoguri preponderent agresive pe tema superiorităţii unor regiuni şi a inferiorităţii altora. Cei care intervin în discuţii îşi asumă explicit sau implicit o identitate locală, prin pseudonime şi afirmaţii deschise, prin respingerea altor identităţi sau prin utilizarea unui limbaj cu trăsături dialectale stereotipe. Etichetele cele mai frecvente sînt: oltean, moldovean, ardelean, bănăţean, bucovinean. Muntean apare destul de rar, pentru că ipostaza prototipică, bine individualizată, a celor din sudul ţării e bucureşteanul. Opoziţia principală se stabileşte între regăţeni şi ardeleni; termenul depreciativ mitici e folosit pentru a-i desemna fie pe bucureşteni (ca în Caragiale: „Mitică este bucureşteanul par excellence“), fie, prin extensie, pe munteni („Balcanism este felul de a fi al «miticilor», care este foarte asemănător cu acela al bulgarilor, sîrbilor, grecilor“ (forum.softpedia.com); muntenii sînt numiţi şi sudişti, moldovenii – şoldoveni sau sîrme. Identităţile manifestate în pseudonime sînt mai simple – constantin (un moldovean) (gandul.info), un sibian (tribuna.ro) sau mai complicate: student valcean cu buletin de sibiu (tribuna.ro). Afirmaţiile identitare utilizează adesea şi graiul local: „io-s regăţean“ (forum.softpedia.com); „Eu sînt oltean“ (pandoras.realitatea.net); „eu mi-s ardeleancă (născută în Banat)“ (ibidem); „eu mi-s ardelean de cînd mă ştiu“ (ibidem); „Amu draga me, io mi-s corcitură: jumate ardieleancă, un sfert moldo şi un sfert olti“ (ibidem). Etichetele regionale apar foarte des în formule de adresare nu tocmai protocolare: „bă regăţene, îţi spun eu a fost gol perfect valabil“ (tribuna.ro); „Băi «miticilor» de Gorj!“ (pandurul.ro). Adresările jignitoare inovează, adesea, în etichetarea interlocutorilor din alte regiuni: „Sau ce, aveţi impresia că mi-aţi făcut o favoare primindu-mă în el, şaormarilor? (mantzy.ro; identitatea şaormarilor este lămurită de titlul discuţiei: „bucureştenii-nişte-ţărani“); „mai, berbecule de Maramureş„; „mocofane de palincar“ (raportdetara.digi24.ro/forum).

Particularităţile de limbaj sînt folosite cu mîndrie locală, poate puţin autoironică – „nu-i român ca bănăţanu’! girept îi că Banatu-i plin dă vinituri, da’ şine-i bănăţan, cu Banatu-n suflet moare!“ (facebook.com) – , sau cu sarcasm, cu intenţia de depreciere a adversarului: „se ştie deja că Miticii e mai harnici“ (forum.softpedia.com). Evident, exemplele pot continua.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Județ sub teroarea urșilor și a șerpilor. Localnicii dintr-un municipiu se tem de trei zile să iasă din case VIDEO
Urșii au dat iama în mai multe zone locuite din Vâlcea. În reședința de județ, într-un cartier al orașului, fiarele au ajuns să se plimbe pe străzi, iar o familie s-a trezit cu un șarpe în casă.
image
De ce a „înghețat” la nivel ridicat prețul legumelor românești. Explicațiile unui fenomen neobișnuit
Legumele românești se vând la fel de scump ca la începutul sezonului, iar obișnuita pantă descendentă nu se face simțită ca în alți ani. De peste două săptămâni, prețurile la tarabe au înghețat, la propriu
image
Teoriile conspiraționiste și reticența la vaccin anulează un secol de cercetare medicală. Ce boli grave revin în forță
Medicii trag un semnal de alarmă și dau de înțeles că din cauza reticenței la vaccinare riscăm să anulăm aproape un secol de cercetare medicală. Boli care erau ținute în frâu, unele aproape eradicate, se întorc amenințător, făcând victime, tocmai fiindcă găsesc teren propice.

HIstoria.ro

image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.