Ideal ╚Öi pragmatism ├«n diploma╚Ťie

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 938 din 31 martie ÔÇô 6 aprilie 2022
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg

Idealul diploma╚Ťiei este pacea. Pragmatismul presupune utilizarea unui arsenal complex de scopuri ╚Öi interese, de tehnici de negociere ╚Öi mijloace de persuasiune sau intimidare, menit s─â previn─â r─âzboiul, s─â asigure echilibrul puterilor ╚Öi s─â men╚Ťin─â pacea sau s─â creeze un nou echilibru, ca temei al reinstaur─ârii p─âcii. Aceast─â reprezentare schematic─â a rela╚Ťiei dintre ideal ╚Öi pragmatism ├«n diploma╚Ťie este prilejuit─â de articolul publicat de Henry Kissinger ├«n Washington Post, ├«n anul 2014, imediat dup─â ce Rusia a anexat Crimeea. ├Än s─âpt─âm├«nile care au trecut de la invadarea Ucrainei de c─âtre Rusia, articolul a circulat intens ├«n mediile online. ├Än general, mai toate comentariile semnalau pragmatismul analizei diplomatului american, ├«n care era explicat─â, dac─â nu chiar justificat─â, ambi╚Ťia Rusiei de a rec├«╚Ötiga controlul asupra Ucrainei. Pragmatismul dovedit de secretarul de stat, care a f─âcut echip─â cu pre╚Öedintele Nixon, a fost ╚Öi este elogiat ├«n istoria diploma╚Ťiei ca un exemplu de eficien╚Ť─â. Kissinger a reu╚Öit s─â m─âreasc─â falia dintre China lui Mao ╚Öi Uniunea Sovietic─â, d├«nd o nou─â configura╚Ťie sferelor de influen╚Ť─â din acea vreme. El a aplicat ├«n mod inteligent un principiu conturat ├«n diploma╚Ťia secolului al XIX-lea pentru men╚Ťinerea echilibrului puterilor: c├«nd exist─â un num─âr impar de juc─âtori, alian╚Ťele trebuie s─â fie ref─âcute ori de c├«te ori un juc─âtor sau o alian╚Ť─â amenin╚Ť─â s─â rup─â echilibrul. Dac─â s├«nt trei juc─âtori, doi dintre ei trebuie s─â se coalizeze ├«mpotriva celui mai puternic; dac─â s├«nt cinci juc─âtori, trei dintre ei trebuie s─â se alieze ├«mpotriva celorlal╚Ťi doi care s├«nt cei mai puternici... ╚Ö.a.m.d. Acest principiu a fost utilizat cu succes de Metternich la finalul r─âzboaielor napoleoniene pentru a organiza ╚Öi a men╚Ťine pacea sub semnul echilibrului dintre marile puteri. Marele maestru al acestui principiu ├«n secolul al XIX-lea a fost Bismarck. Cancelarul prusac a aranjat ╚Öi a rearanjat mereu piesele pe tabla de ╚Öah a politicii europene, pentru a opri ascensiunea Fran╚Ťei lui Napoleon III. Altern├«nd ├«n mod pragmatic diploma╚Ťia ╚Öi r─âzboiul, Cancelarul de Fier a cl─âdit ├«n jurul Prusiei al doilea Reich.

Primul R─âzboi Mondial a extins aplicarea principiului echilibrului puterilor prin formarea ╚Öi refacerea alian╚Ťelor de la nivel european la nivel global. Nici r─âzboaiele, nici pacea nu au mai avut doar o dimensiune local─â sau regional─â, ci au devenit fenomene globale. Winston Churchill a fost succesorul lui Bismarck ├«n arta construirii alian╚Ťelor pentru refacerea echilibrului puterilor. C├«nd Hitler p─ârea de neoprit la ├«nceputul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, Churchill a reu╚Öit ceea ce p─ârea imposibil: alian╚Ťa dintre Imperiul Britanic, Statele Unite ╚Öi Uniunea Sovietic─â. Cu acela╚Öi pragmatism, dup─â ├«nfr├«ngerea Germaniei, a sacrificat mai ├«nt├«i ╚Ť─ârile din Estul Europei, iar apoi, cu for╚Ťa cuvintelor care au transformat discursurile sale ├«n arme mai puternice dec├«t cele militare, a redesenat echilibrul de putere prin celebra formul─â a Cortinei de Fier.

Kissinger se ├«nscrie ├«n galeria pragmatismului politic, militar ╚Öi diplomatic. P─âstrarea echilibrului puterilor, mai ├«nt├«i la nivel european, iar apoi la nivel mondial, define╚Öte acest pragmatism. Pentru a-l pune ├«n oper─â, s-a sacrificat ceea ce p─ârea mai pu╚Ťin important ├«n favoarea a ceea ce era considerat mai important. Mai simplu spus, micile popoare ╚Öi state puteau fi sacrificate ├«n favoarea marilor puteri. ├Äntre acestea din urm─â, jocul politic nu era ├«ns─â unul de sum─â nul─â. Dup─â marile confrunt─âri, pacea devenea posibil─â pentru c─â fiecare dintre marile puteri ├«╚Öi p─âstra o doz─â de ra╚Ťionalitate, calcul├«nd repartizarea pierderilor ╚Öi a c├«╚Ötigurilor ├«ntr-un mod acceptabil pentru celelalte.

Dup─â 1989, s-a n─âscut speran╚Ťa c─â va fi posibil─â instituirea unor noi reguli pentru jocul politic global, care s─â nu mai permit─â sacrificarea celor slabi ├«n favoarea celor puternici. ├Än aceast─â viziune asupra ordinii interna╚Ťionale, idealul diploma╚Ťiei a r─âmas pacea, ├«ntemeiat─â ├«ns─â pe valorile libert─â╚Ťii.  Papa Ioan Paul al II-lea, Ronald Reagan, Deng Xiaoping, Margaret Thatcher ╚Öi Mihail Gorbaciov au promovat aceast─â nou─â viziune, asociind pragmatismul cu un set de valori, principii ╚Öi idealuri. Dar cei care au crezut c─â valorile libert─â╚Ťii vor fi ├«mp─ârt─â╚Öite la nivel global nu au v─âzut ori s-au f─âcut c─â nu v─âd cum ├«n ultimele dou─â decenii a fost organizat─â o alternativ─â economic─â, informa╚Ťional─â ╚Öi militar─â, cl─âdit─â pe domina╚Ťie ╚Öi supunere, mai ├«nt├«i ├«n politica intern─â, apoi ├«n cea extern─â. Devine acum din ce ├«n ce mai vizibil regresul spre ideea de echilibru al puterilor ╚Öi de re├«mp─âr╚Ťire a lumii ├«n sfere de influen╚Ť─â. Nu numai Rusia ╚Öi China s├«nt puterile care ├«ndeamn─â la aceast─â ├«ntoarcere ├«n trecut. Direct sau indirect, expres sau implicit, al─âturi de ele s├«nt India, Brazilia, Africa de Sud ╚Öi mai multe state din lumea arab─â. Invadarea Ucrainei de c─âtre Rusia este ├«ncercarea de a da din nou confrunt─ârii economice ╚Öi tehnologice o dimensiune  militar─â de cuceriri teritoriale. Diploma╚Ťia rus─â ├«╚Öi folose╚Öte pragmatismul cinic ├«n favoarea r─âzboiului, nu a p─âcii. Exclude compromisul rezonabil, nu ezit─â s─â recurg─â la amenin╚Ťarea nuclear─â ╚Öi mizeaz─â pe spaima celor amenin╚Ťa╚Ťi.

Justific─â aceast─â spaim─â sacrificarea Ucrainei, un stat care dovede╚Öte ├«n fiecare zi c─â nu este o crea╚Ťie artificial─â ╚Öi c─â este sus╚Ťinut de o na╚Ťiune adev─ârat─â, ai c─ârei cet─â╚Ťeni, indiferent de etnie,  se lupt─â pentru libertate? Cine garanteaz─â c─â aceast─â spaim─â nu va justifica apoi sacrificarea Moldovei, a Georgiei, a ╚Ü─ârilor Baltice, a Poloniei ╚Öi a Rom├óniei?

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.