Ics

Publicat în Dilema Veche nr. 555 din 2-8 octombrie 2014
Cioace jpeg

În anii trecuţi, pe cînd făceam parte dintr-o echipă a Institutului de Lingvistică din Bucureşti care monitoriza, în colaborare cu Consiliul Naţional al Audiovizualului, corectitudinea şi proprietatea limbii române vorbite la posturile de radio şi televiziune (rapoartele se mai găsesc încă pe site-ul instituţiei), am putut constata cît de frecventă era, în spaţiul public românesc, rostirea nediferenţiată cs a literei x (ecsistă, ecsamen, ecserciţiu etc.), în cuvinte în care tradiţia şi norma impun pronunţia gz. Nu observasem înainte fenomenul, asupra căruia mi-au atras atenţia cîţiva colegi şi a cărui descriere clară şi exactă se găseşte în cartea Isabelei Nedelcu, 101 greşeli gramaticale (2012); mi se pare acum că e una dintre cele mai puternice tendinţe fonetice actuale, manifestate deopotrivă în registrul formal şi în cel informal. 

Explicaţiile sînt mai multe: nu putem da vina doar pe citirea de pe prompter (care poate să anuleze uneori recunoaşterea cuvintelor şi a sensurilor), pentru că tendinţa e mai veche şi nu reprezintă doar (cum am putea crede) o boală profesională a prezentatorilor de televiziune. E vorba în primul rînd de o dificultate reală, pentru că în română nu există reguli absolute de pronunţare a lui x în context intervocalic, vorbitorii avînd obligaţia de a deprinde fiecare cuvînt cu forma lui corectă. În asemenea cazuri, apar nesiguranţe şi variaţii în uz şi se manifestă tendinţa de a prefera o anumită pronunţie, de a generaliza rostirea dominantă. Cum în română cazurile de nonconcordanţă exactă între literă şi sunet sînt relativ puţine, vorbitorii tind să uniformizeze, prin analogie, şi puţinele excepţii existente. Un alt motiv ar putea fi lipsa sentimentului etimologic: pronunţia gz e în română, în cele mai multe cazuri, preluată ca atare din alte limbi (în primul rînd din franceză): astfel, cel care ştie cum se pronunţă în franceză exister, examen, exercice are toate şansele să pronunţe corect şi formele româneşti; doar că francofonii sînt din ce în ce mai puţini. E drept, şi în engleză, limbă pe care o ştiu tot mai mulţi români, mai ales tinerii, există diferenţe de pronunţie a lui x, care pot fi descrise mai riguros, dar presupun tot învăţarea cuvintelor cu accentele şi rostirea lor specifică: în cuvintele englezeşti exist şi exam apare secvenţa gz; în exercise, e drept, x se pronunţă ks. Puternica influenţă engleză asupra limbii române actuale ar putea conduce la eliminarea unor pronunţii neacceptate de norme, ca a ecsista şi ecsamen; deocamdată, lucrul nu pare să se întîmple, cel puţin nu pe scară largă. 

De fapt, nu sîntem foarte atenţi la pronunţare, mai ales în cazul unor sunete apropiate, din perechile de consoane surdă/sonoră – p şi b, t şi d, k şi g, s şi z etc. Diferenţele sînt într-adevăr mici (mai ales în anumite contexte fonetice, cînd sunetele în cauză sînt urmate de alte consoane) şi doar scrisul ni le aduce în atenţie, prin forme ca obţiune, apsent, smeu, zmirnă etc. Diferenţele dintre consoanele care apar în poziţie intervocalică se percep mai clar, dar atîta vreme cît scrisul le maschează (prin litera unică x), se pare că nu li se dă prea mare importanţă. În cazul dat, generalizarea pronunţiei surde (cs) şi nu a celei sonore (gz) ţine probabil de factori statistici (mai multe cuvinte au regula de pronunţare cs a literei x), fiind poate influenţată şi de presiunea „numelui literei“: ics.

Tendinţa e mai veche: în Dicţionarul greşelilor de limbă (1982), Al. Graur indica pronunţiile corecte pentru a exista, examen şi exerciţiu, semnalînd greşelile: în oscilaţia surd/sonor (ecsista, ecserciţiu), dar şi prin simplificarea grupului de consoane (ezista, ezerciţiu, ezamen). Ultima abatere de la normă (mult mai răspîndită în trecut, probabil şi sub influenţa formelor italieneşti corespunzătoare) nu prea mai are trecere azi.

Internetul ne furnizează şi dovezi scrise ale uzului deviant şi ale autojustificărilor produse de vorbitorii anonimi. La o întrebare lansată pe un forum, despre pronunţarea cuvîntului există, cineva răspunde: „eu cred că îl poţi pronunţa în ambele moduri, şi cu g şi cu k: ţine de cît de repede îl spui / în orice caz X se spune ICS / deci şi k e corect! mai ţine şi de zona în care eşti/vrei să mergi în romania!“ (vorbesc.ro). Din mesaj (căruia i-am completat semnele diacritice, pentru a-l face mai uşor de urmărit) se desprind o serie de idei inacceptabile pentru specialişti, dar care circulă, se pare, în sfera „lingvisticii populare“: pronunţia lui x ar fi o regulă opţională, cu variaţie admisă, dependentă de ritm şi caracteristică pentru diferenţele regionale! Alte intervenţii exprimă iritarea faţă de pronunţia contrară normelor – „Aud ecsamen, ecsemplu... cum poate cineva să pronunţe aşa? (...) faza asta cu x-ul mă scoate din minţi“ (pinkish.ro) sau asocierea cu pronunţia franceză, acceptată cu entuziasm – „waaauuu!! aveam dreptate ... fiind vorbitor de franceză ...nu mă credeau colegii mei de facultate... ziceau că pronunţ în franceză...“ (facebook.com) – sau respinsă (cel puţin în unele cazuri): „eu nu pot franţuzi cuvintele nici să mă baţi. dacă asta e dovadă de incultură, n-am ce face“ (pandoras.realitatea.net). Altminteri, grafiile din Internet ilustrează, cu sau fără intenţie ludică, toată gama de variaţii posibile; „egzistă cineva“ (youtube.com) „nu egsistă loc sub soare“ (ibidem) „nu ecsistă chef fără mine“ (vitanclub.net). 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
O pisică gestantă a venit singură la ușa spitalului. Medicii veterinari au ajutat-o să nască VIDEO
Spitalul veterinar Arcadia Vet din Iași a avut parte de un eveniment neașteptat marți, 9 aprilie 2024. O pisică a venit la ușa așezământului medical, iar urmarea a uimit pe toată lumea.
image
Cum ar putea riposta Iranul la atacul israelian asupra consulatului său de la Damasc. Scenarii și implicații
Publicația The Conversation l-a consultat pe expertul în materie de securitate și fost oficial american în domeniul contraterorismului Javed Ali pentru a schița potențiale scenarii și implicații pentru Orientul Mijlociu al unui eventual atac iranian de represalii pe teritoriu israelian.
image
O adolescentă s-a dus la Urgențe cerând să i se facă un avort. Reacția ei după refuz a lăsat-o pe doctoriță în lacrimi
O elevă de 17 ani s-a prezentat la Urgența Spitalului Județean Suceava și a cerut să i se facă un avort. Refuzul doctoriței a dus la deznodământ neașteptat.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.