Homer Bey

Publicat în Dilema Veche nr. 626 din 18-24 februarie 2016
Homer Bey jpeg

Ahile și Aiax dau cu zarul pe rînd la masa de joc, în armură completă. Așa a ales să-i picteze Exekias (sec. VI î.Hr.) pe celebra lui amforă de la Vatican, deși nici un pasaj din Homer nu menționează un asemenea episod. Sigur că alte poeme din ciclul troian, cu ambiții similare Iliadei și Odiseei, s-au pierdut, și poate Exekias se inspira din ele, dar prefer să mi-l închipui născocind el personal scena asta, dintr-o dragoste malițioasă pentru cei doi eroi. De alte născociri studiile homerice s-ar lipsi bucuroase, de exemplu de o carte recentă a lui Raoul Schrott, care plasează Troia în Cilicia, face din Homer un eunuc și din Ahile un fel de rege asirian incognito. Exekias și Schrott sînt două exemple de răspuns la fascinația unui mit, între care se întind două milenii și jumătate de viață culturală a epopeilor homerice. La Schliemann, virusul s-a manifestat violent, pe măsura calităților, defectelor și resurselor, toate excepționale, pe care le avea neamțul îmbogățit în Sankt Petersburg și devenit apoi chiar și cetățean american. E hulit de arheologi între altele pentru că, închipuindu-și că Troia războiului din Iliada e musai să fi fost nivelul cel mai vechi al sitului, a trecut prin restul straturilor fără pic de ceremonie, înșelîndu-se cu aproximativ o mie de ani. Trebuie spus că, pentru momentul 1871, avea totuși o înțelegere a ce înseamnă stratigrafie, implicase în proiect o echipă multidisciplinară, publica prompt și a avut puterea să-și revizuiască interpretările de cîteva ori, re­cunoscîndu‑și greșelile. Nu e nepotrivit ca figura fondatoare a unei științe precum arheologia să fi fost așa contradictorie.

De cîțiva ani s-a încheiat un proiect arheologic major (25 de campanii) la Troia, pus la cale de universitățile din Tübingen și Cincinnati. Manfred Korfmann, care a condus proiectul mulți ani, a avut propriul lui „răspuns la fascinație“. El a vrut să fure Troia mitologiei și s-o redea arheologiei. Poziția lui oficială era că nu ne interesează Troia pentru Homer, ci pur și simplu pentru că e o așezare fundamentală pentru înțelegerea istoriei egeene, prin faptul că a fost locuită de-a lungul întregii epoci a bronzului. Dacă săpăturile se întîmplă să ne spună și ceva despre războiul troian, tant mieux. Gurile rele i-au reproșat lui Korfmann că a vrut și să fure Troia Europei și s-o dea Turciei, cu alte cuvinte că a accentuat trăsăturile anatoliene ale orașului preistoric în dauna celor europene, dacă se poate folosi acest termen la 1200 î.Hr.

În orice caz, e limpede că Osman Bey (numele pe care și l-a luat după acordarea cetățeniei turce) a rupt cu tradiția interpretativă de pînă la el. A avut și șansa ca situl să coopereze, oferindu-i cîteva descoperiri senzaționale care au schimbat felul în care vedem Troia azi. Cînd am ajuns prima oară la Troia, în 1999, cetatea mi s-a părut cel mai intim sit arheologic posibil – foarte mic, pentru cît de mare s-ar fi cuvenit să fie. Korfmann bănuia că în jurul citadelei trebuie să se fi întins o așezare civilă (Unterstadt) și și-a propus să o cerceteze temeinic. (Ce-i drept, Schliemann și, în perioada interbelică, Carl Blegen nici nu mai lăsaseră mare lucru nerăscolit în interiorul fortificației.) El și echipa lui internațională au dovedit în felul ăsta că Troia nu însemna doar cele două hectare vizitabile azi, ci, împreună cu așezarea din afara zidurilor, avea de fapt cam 30 de hectare, era așadar comparabilă cu Micene și Teba.

Turiștii nu pot încă pătrunde în „orașul de jos“. Aici, printre migdalii pîrjoliți, stăpîniți de pupeze cu zborul lor caraghios, țopăitor, se află, uneori la nici o palmă sub iarbă, ruinele caselor romane tîrzii, cu tencuială pictată și statuete de marmură. Sub ele se află casele elenistice, sub care se mai află doar un strop de locuire arhaică greacă, sub care se află un nivel de abandon, în care cîteva sute de ani nu s-a mai mișcat nimic în Troia. Prin toate astea trebuie trecut în fiecare vară pînă să ajungem la straturile de epoca bronzului și fierului timpuriu care fac orașul de la Dardanele atît de important în arheologie. Asta nu înseamnă că nu se cercetează cu mare grijă și ruinele acestea mai „noi“ (ba chiar îmi amintesc un interesant bazin roman de decantare a apei). Înseamnă doar că pentru ele avem, în principiu, paralele în multe alte părți din Mediterana estică, iar pentru cele preistorice, nu. Un muzeu va fi curînd gata la Troia și circuitul turistic se va extinde poate și el (deocamdată, secțiunile sînt umplute la loc după fiecare săpătură). S-ar vedea că orașul fusese înconjurat, în epoca bronzului, de un șanț de fortificație, săpat nu doar în sol, ci și, pentru încă doi metri adîncime, direct în stîncă (roca-mamă, cum se spune), o structură necunoscută înainte. Pe vasele grecești, de pildă cele ale pictorului numit convențional Maestrul de la Dipylon (sec. VIII î.Hr.), există multe scene reprezentînd care de luptă și, vrînd-nevrînd, poate mai mult vrînd, te gîndești că șanțul de fortificație urma să protejeze orașul împotriva unor strămoși ai acelor care…

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Nici o clipă Portasar, Cartea Românească, 2015.

Foto: wikimedia commons

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.