Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....

Publicat în Dilema Veche nr. 956 din 4 – 10 august 2022
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg

Din cîte ne spun psihologii (lumea recentă îi vede drept purtători ai celei mai adevărate cunoașteri și furnizorii tuturor explicațiilor corecte!), cam tot ce facem pe lume este, în cele din urmă, produsul fricii. Mai ales al unei anumite frici. Al celei mai mari! Al fricii din care derivă toate fricile, dar și tot curajul de care sîntem în stare. Opțiunile noastre fundamentale, credințele noastre, ambițiile noastre, plăcerile și bucuriile noastre, sensibilitățile noastre, iubirile noastre, fie ele erotice sau intelectuale, ba chiar și modul în care evoluăm biologic în timpul ce ne este dat sînt determinate, în adînc, de această unică și irepresibilă forță de natură psihologică: frica de moarte. Iar de murit, se știe, poți muri biologic (cum ar fi, de pildă, de-o boală) sau poți muri social (cum ar fi, de pildă, dacă ai deveni sclav).

Pînă și cei care vor să ne vindece de diverse spaime ne propun soluții din categoria „cui pe cui se scoate”, adică ne propun să ne vindecăm de o spaimă trăind intens o alta. Este posibil ca vechea vorbă „omul ascultă numai de frică” să fie foarte adevărată, așa că singurul lucru pe care-l poate face cineva ca să fie deplin convingător este să-i sperie pe ceilalți. Cu cît îi sperii mai tare, cu atît ești mai convingător, cu cît sperii mai mulți, cu atît ești mai influent.

Să ne amintim vremea de „glorie” a COVID. Merită, pentru că prelungirea simptomelor medicale ale bolii, deloc rară din păcate, se conjugă cu prelungirea simptomelor sociale ale pandemiei. Cînd a început pandemia de COVID și, ulterior, a dezvoltat valuri succesive, un întreg establishment s-a mobilizat să ne înfricoșeze de boală: ni se arătau moartea, chinul sufocant din secțiile ATI, medicii epuizați a căror știință nu prea ajuta la mare lucru. Nu se găsise metodă mai bună de predare a regulilor care impuneau limitarea drastică a drepturilor noastre, de la libertatea de mișcare la dreptul de a decide liber dacă urmezi sau nu un tratamentul medical. Unii au urmat îndemnul autorităților. Alții, nu. Să ne amintim, de asemenea, că dintr-un elan bizar, morbid aproape, au apărut peste tot adevărați activiști ai spaimei, apostoli ai apocalipsei sanitare, vestitori ai nenorocirii celei din urmă.

Corpul social, însă, e sănătos. Secretă ceva în exces, secretă imediat și antidotul. Au apărut luptătorii cu activiștii spaimei de COVID. Repede de tot, aceștia au devenit activiștii altei spaime, anume ca să ne vindece de spaima de COVID. Cei care s-au opus activismului fricii de COVID au pledat patetic pentru frica de dictatură. Ca să avem curajul că nu cedăm fricii de COVID (ba că nu e așa grav, ba că vaccinul ne cipează și ne contorsionează ADN-ul, ba că vaccinul, masca și statul în casă sînt degeaba), eram convinși să fim terifiați de dictatura care, ce mai tura-vura, se instalase deja. O dictatură, desigur, cu un dictator neclar, pentru că era un dictator colectiv, greu de identificat, eterogen. Compus din mogulii pharma care i-au cumpărat pe doctori (pe unii, nu pe toți, pentru că printre cei care luptau cu dictatura erau și doctori), vîrfurile stîngii progresiste, antitrumpiși, sorosiști, globaliști, anticreștini, ceva corporații și, desigur, alte elemente oculte. Acest grup dictatorial, pe cît de neclar, pe atît de eficient, ne aruncase direct în distopie. În închisorile apartamentelor noastre se scriau eseuri ample ca să se stabilească dacă ceea ce ni se întîmpla (lockdown, distanțare, restricții de deplasare nocturne etc.) aducea cu Orwell sau mai degrabă cu Huxley.

COVID a fost real, cum mă vezi și cum te văd. A îmbolnăvit și a ucis. A produs suferință. Dar nu a fost nici pe departe atît de distrugător pe cît activiștii lui ne amenințau că va fi. Vaccinul? Nu știm cît de eficient a fost. Că era mai rău fără vaccin? Sigur! Dar la fel de adevărat este că nu vaccinul a produs declinul molimei, după cum se poate vedea chiar zilele acestea. Lockdown-ul a fost o tîmpenie? Da. Dar ce altceva știam să facem atunci, la început, cînd nu știam absolut nimic despre boala asta? Dacă e un punct asupra căruia cădem toți de acord, măcar unul, este că puseul „civic” haștag-stauacasă a fost ridicol. Și cînd te gîndești ce năvală de activiști a împărtășit și haștagul acela! În fine, a trecut, măcar să fi învățat ceva cei înfierbîntați de ieri, din zîmbetul stînjenit de azi. Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc. Dar le-am primit înapoi. În vara lui 2022 sîntem, sub aspectul drepturilor și libertăților, exact cum eram în primăvara lui 2020. Activiștii spaimei de dictatură nu prea pot explica cum e dictatura asta, care îți ia drepturile și ți le dă înapoi.

În ceea ce privește spaimele agitate de cele două grupuri de activiști ai fricii (care, de altfel, se detestă atît de tare că nu văd cum stau tocmai ele împreună, umăr la umăr, împotriva libertății), nu știi ce să crezi. Nu e clar dacă atît pandemia, cît și dictatura au venit sau n-au venit, au venit și au trecut, au venit și n-au trecut sau abia vor veni. Ei au probe pentru oricare dintre variante.

Dar e bine să mulțumim cui o fi făcut omenirea asta pentru una dintre trăsăturile ei: exagerațiunile aparțin mereu unei minorități care cu cît este mai exagerată, cu atît este mai subțire. În ceea ce mă privește, ca să vă spun sincer, mie mi-e mult mai frică de acești activiști ai spaimei decît de spaimele pe care ei ni le propun...

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.