Hagi a zis că pleacă

Iar ne pleacă „regele“? 

Hagi a zis că pleacă pentru că statul nu face nimic pentru sport, pentru fotbal, care nu mai e „un sport“ de mult. E supărat pe multe Gică. E supărat pe nerecunoştinţa unui spaţiu care ar trebui să fie după chipul şi asemănarea lui, înclinat fanatic spre performanţă, muncind ca un chinez, conducînd cu mînă de fier spre victorii, organizînd militar orice mişcă, mobilizînd orice suflare pentru victorie. Hagi visează România campioană a lumii, dar România doarme fără vise. Doarme şi nu îl vede pe fiul său viitor Balon de Aur şi de aceea Gică pleacă, dar probabil că nu în Italia, care l-a repudiat pe Ianis după ce i-a păcălit tatăl că-i va întinde covorul verde al Florenţei la picioare. Hagi vrea o ţară precum propria-i academie, acolo unde nimeni nu mişcă în front, chiar şi atunci cînd se fac reclame cu produse care nu rimează în nici un fel cu ceea ce ar trebui să consume un tînăr, unde cine îşi ia libertatea să joace la pariuri e pus pe liber şi nimeni nu are păreri, doar fapte şi reuşite. Sau nu are nimic. Aşa Viitorul a reuşit să ia un titlu şi să dezvolte un fotbal ofensiv, consistent, atrăgător. Un demers plin de greşeli, dar care nu e în eroare în esenţa lui, aceea de a clădi fotbal şi fotbalişti. E un exemplu pentru noi toţi? „Ţara“ pe care o vrea Gică, performantă în marş forţat, seamănă prea mult cu a doua lui patrie, în care e venerat ca un fiu al Profetului şi unde un conducătorul dintr-un palat cu o mie de încăperi a devenit mai mult un sultan decît un preşedinte. E o alegere. Pe care sînt convins că mulţi obosiţi de rătăcirile democraţiei şi eşecurilor din fotbal ar îmbrăţişa-o strîns. Problema e că dintr o astfel de îmbrăţişare se iese greu spre deloc. În schimb, am avea o mare şansă să batem Brazilia. Batem palma?