Gogoriţe

Publicat în Dilema Veche nr. 766 din 25-31 octombrie 2018
„Cu bule“ jpeg

Importarea Halloween-ului nu pare să fi produs accese de orgoliu patriotic similare celor care au condus la transformarea Dragobetelui – pentru a concura cu Valentine’s Day –, din obscură sărbătoare locală, în tradiţie naţională majoră. Ar fi fost destul de simplu să fie convocaţi la o dată fixă – poate chiar în noaptea Sfîntului Andrei – strigoii, moroii, tricolicii şi pricolicii tradiţiilor locale. Vechiul studiu al lui Tudor Pamfile – Duşmani şi prieteni ai omului (1916) – ar fi furnizat liste impresionante de spirite malefice reactualizabile. Dar o asemenea iniţiativă s-ar fi potrivit mai puţin cu imaginea idealizată a folclorului naţio­nal, din care se reţine dragostea, dar se ignoră spaimele. Nu despre redescoperirea imaginarului folcloric va fi însă vorba în cele ce urmează, ci despre istoria relativ recentă a unui cuvînt care a aparţinut acestei sfere semantice.

Din inventarul malefic naţional au făcut parte şi goanga, goga şi gogoriţa (denumiri mai răspîndite decît bîja, bîca, bordea, caua etc., regionale şi învechite). Demitizate mai demult, acestea au fost reduse la rolul de sperietoare pentru copii. Gogoriţa, definită generic ca „fiinţă imaginară cu care sînt speriaţi copiii“ (DEX) – era cuprinsă de Iordache Golescu, în Condica limbii rumâneşti (manuscris de la începutul secolului al XIX-lea, editat parţial de Mihai Moraru), în seria malefică a strigoilor: „gogă, gogoriţă, stafie, magoliţă, strigoi şi pricolici, toatea acestea să bîrfesc a fi vedenii grozave şi spăimîntătoare ce să fac din morţi ce ies noaptea din mormînturi, carii schimbîndu-se în felurimi dă feţe, în chipul focului, mănîncă inimile celor adormiţi“. Lexicograful nota totuşi o diferenţă între o categorie de arătări fioroase – gogă şi gogoliţă, „ceea ce sperie pă om cu vederea“ şi cealaltă, alcătuită din „duhuri necurate“.

Explicaţiile din secolul al XIX-lea nu trebuie luate ca informaţii certe, ele indicînd mai curînd caracterul vag, aproximativ şi variabil al imaginarului folcloric. În Glosariul care coprinde vorbele din limba română străine prin originea sau forma lor (1871), Laurian şi Massim descriau goga sau gogoriţa ca „monstru ce se crede că devoră oamenii, mai vîrtos copiii, sugîndu-le sîngele“. D. Papazoglu, în Istoria fondărei oraşului Bucureşti (1891), povestea că „Gogoriţa era închipuită o babă rea care strîngea copiii de gît şi apoi îi înghiţea“ (cap. XXXVI). Etimologia cuvîntului este incertă, dar au fost făcute asocieri cu termeni asemănători din albaneză.

Cuvîntul a intrat destul de repede în limbajul politic, fiind folosit ironic pentru a desemna ceea ce este considerat – dintr-un punct de vedere inevitabil subiectiv – un fals motiv de spaimă, o sperietoare inventată pentru a influenţa publicul larg. Celebră e intervenţia lui Caţavencu, din Scrisoarea pierdută: „În zadar, veniţi cu gogoriţe, cu invenţiuni antipatriotice, cu Europa, ca să amăgiţi opinia publică…“ Textul şi contextul sînt destul de asemănătoare cu unele folosiri actuale ale cuvîntului, tot din declaraţii politice: „ I., replică pentru preşedinte: «E o gogoriţă asta cu Comisia de la Veneţia»“ (gandul.info).

Începînd din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cuvîntul gogoriţă s-a folosit frecvent în limbajul publicistic: îl găsim la Eminescu, de exemplu în polemica cu ziarul adversarilor politici: „Dar «Romînul» n-ar fi ce este, un organ demagogic, daca n-ar încerca a face din orice cestiune, cît de mică, o gogoriţă gigantizată prin fraze declamatorii, prin insinuaţiuni, înjurii şi lipsă de idei pozitive!“ (Timpul, 17.05.1880). Termenul circula în ziarele din Transilvania – „gogoriţa pertractărilor cu austriacii“ (Tribuna poporului, 15.08.1898); „gogoriţa că Goldiş pactează cu ultraiştii“ (ibidem, 24.05.1899); „dă expresie temerii de gogoriţa daco-românismului (…); această gogoriţă e o armă bună pentru combaterea sufragiului universal“ (Gazeta Transilvaniei, 7.04.1910) –, ca şi în ziarele şi revistele din Regat: „faimosul articol 7 din Constituţie, o gogoriţă care sperie pe mulţi“ (Furnica, 5.01.1912) etc.

Cele mai multe dintre atestările actuale ale cuvîntului par să indice o uitare a sensului iniţial şi o modificare semantică evidentă: chiar dacă se păstrează ideea de invenţie, de născocire, gogoriţa nu mai este văzută ca sursă a spaimei, ci pur şi simplu ca minciună, ca informaţie falsă. Fenomenul etichetat drept gogoriţă este adesea unul favorabil: dorit, dar irealizabil, promis în mod mincinos: „Dublarea pensiilor este o mare gogoriţă“ (adevarul.ro); „Creşterea salariilor medicilor – o gogoriţă a parlamentarilor“ (cugetliber.ro); „Instalarea gratuită a aerului condiţionat, o gogoriţă pentru naivi“ (mediafax.ro); „Gogoriţa cu astuparea imediată a gropilor“ (ziare.com); „Dacia Logan cu motor electric şi autonomie de Tesla. Realitate sau gogoriţă?“ (bzi.ro) etc.

Extinderea semantică (de la „monstru“ şi „sperietoare“ la „minciună“) s-a produs în contextele tipice ale discursului politic şi jurnalistic, în care exagerarea pericolului este doar una dintre foarte multele informaţii subiective şi false. Modificarea semantică a fost foarte probabil favorizată de termenii asemănători ca formă şi care desemnează sau califică prin metafore clişeizate minciuna: gogoaşă şi gogonată.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

ana aslan
20 mai: Ziua în care a murit Ana Aslan, medicul genial care a descoperit vitamina H3 şi a înfiinţat primul institut de geriatrie din lume
Pe 20 mai, în anul 325, s-a deschis oficial Primul conciliu de la Niceea. În aceeași zi, în 1940, la Auschwitz au sosit primii prizonieri, iar în 1990 au avut loc primele alegeri în România postcomunistă. 20 mai este și ziua în care a murit Ana Aslan, medicul genial care a descoperit vitamina H3.
fake news CCR a anulat alegerile foto Paginademedia
Un nou fake news despre anularea alegerilor din 18 mai circulă pe TikTok. CNA intervine de urgență și cere platformei eliminarea materialului
CNA s-a reunit luni, 19 mai, într-o ședință de urgență pentru a lua măsuri împotriva unei știri false care a început să circule pe rețelele de socializare, la mai puțin de 24 de ore de la anunțarea noului președinte al României, Nicușor Dan.
image png
Balsamul care te scapă de țiuitul de urechi. Îl poți pregăti chiar tu, simplu și rapid
Țiuitul din urechi reprezintă una dintre cele mai dese probleme care vizează mulți oameni. Lidia Fecioru vine cu un remediu ușor de pregătit pentru a trata această problemă.
image png
Isabela rupe tăcerea despre relația cu mama sa, Oana Roman. Ce o deranjează atât de tare pe adolescentă?
Fiica Oanei Roman și a lui Marius Elisei s-a transformat într-o adolescentă demnă de admirat. Isabela și-a însoțit recent mama la un eveniment și a făcut dezvăluiri despre relația pe care o au. Ce o enervează atât de tare pe Isa la Oana Roman?
gabriela cristea jpg
Altă vedetă calcă pe urmele Andreei Marin și își transformă curtea într-un colț de rai. Cum arată grădina Gabrielei Cristea?
Gabriela Cristea, una dintre cele mai iubite prezentatoare TV românești, a reușit să își clădească propriul său colțișor de rai. După ce Andreea Marin a dat startul acum ani în urmă cu grădina sa cu miresme, pare că și Gabriela i-a urmat exemplul. Cum arată grădina acesteia?
dezinformare putin foto eu vs disinfo jpg
Pericolul invizibil: Rețelele de propagandă și spionaj rusești rămân active în România. Avertismentul unui istoric
Într-un interviu pentru „Adevărul”, istoricul Cosmin Popa analizează semnificația istorică a alegerilor prezidențiale din 18 mai, arătând că suntem în fața ultimei ofensive a reziduurilor ceaușismului împotriva democrației. El subliniază că lupta împotriva propagandei pro-ruse nu s-a terminat.
Ploaie precipitatii umbrela FOTO Shutterstock jpg
Prognoza ANM: Vremea rămâne mai rece decât normalul perioadei, cu ploi frecvente în următoarele două săptămâni
În următoarele două săptămâni, vremea se va menține, în general, mai rece decât în mod normal pentru această perioadă a anului, potrivit prognozei publicate luni, 19 mai, de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
Nicușor Dan FOTO Reuters
Ce spune Nicușor Dan despre viitorul Guvern și când va depune jurământul
Președintele ales al României, Nicușor Dan, a vorbit recent despre direcția politică pe care o dorește pentru viitorul Guvern și despre pașii următori ai mandatului său, inclusiv depunerea jurământului și primele acțiuni oficiale.
Nicușor Dan și soția Mirabela Grădinaru FOTO Inquam Photos / Alex Nicodim
Mirabela Grădinaru, lecție de modestie în prima zi ca Prima Doamnă a României. Ce a făcut când a ajuns la muncă
Prima zi în noul rol de Primă Doamnă a României nu a schimbat cu nimic rutina profesională a Mirabelei Grădinaru, soția președintelui ales Nicușor Dan.