Gînduri despre surfing

Publicat în Dilema Veche nr. 571 din 22-28 ianuarie 2015
Gînduri despre surfing jpeg

Pentru mine, ca şi pentru mulţi australieni, vacanţele de vară sînt sinonime cu mersul la mare. Am crescut la marginea mării, înotînd şi jucîndu-mă printre valuri, uneori chiar încercînd să mă urc şi pe placa de surf, dar aici ceva nu se lega şi părea că nu eram capabil să învăţ să stau în echilibru pe o asemenea placă.

În final am decis să rezolv această problemă cînd aveam 50 de ani – prea bătrîn ca să devin un bun surfer, dar încă destul de tînăr ca să mai apuc un deceniu de distracţie şi să am sentimentul că am rezolvat ceva. Iar în vara care tocmai a trecut, m-am întors pe plaja australiană.

Pe plaja unde am făcut surfing, am aflat despre o ceremonie care avusese loc la începutul sezonului – un fel de rămas bun pentru un surfer localnic, care murise la o vîrstă înaintată. Tovarăşii lui de surfing au vîslit în largul oceanului, formînd un cerc, aşezaţi pe plăcile lor, răspîndind mai apoi în apă cenuşa prietenului mort. În tot acest timp, prietenii şi familia urmăreau ceremonia de pe plajă sau de pe colinele din jur. Am aflat despre acest om că a fost unul dintre cei mai buni surferi din zonă, dar asta se întîmpla în vremurile cînd din surfing nu prea scoteai bani.

Să fi fost ghinionul lui – m-am gîndit atunci –, să se fi născut prea devreme ca să apuce vremurile de astăzi, cînd surfingul a devenit profitabil prin organizarea de circuite profesioniste? Sau a fost, mai degrabă, un noroc, faptul că a prins perioada în care surfingul însemna mai mult bucuria valurilor şi mai puţin ambiţia de a te afirma în turnee?

Ideea nu vreau să fie percepută ca un soi de manifest superficial despre negativa influenţă a banilor. A avea bani înseamnă a avea posibilităţi care, dacă sînt bine valorificate, pot genera rezultate pozitive. Surferii au creat organizaţii de mediu, precum Surfrider Foundation, a cărei principală direcţie de acţiune este „sănătatea oceanului“; la fel, SurfAid, o organizaţie care încearcă să facă cunoscute beneficiile turismului pentru surfing în ţări în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, spiritul de odinioară al surfingului (gîndiţi-vă numai la armonia dintre valuri şi om, descrisă în filmul din 1971, Morning of the Earth) contrastează puternic cu nebunia imprimată de turneele profesioniste de azi.

Dacă e să vorbim despre sporturi, unele sînt inevitabil extrem de competitive. Fanii tenisului pot admira o lovitură de rever bine executată, dar dacă ai urmări jucătorii făcînd doar exerciţii de încălzire, făra a exista miza unui meci, totul ar deveni plictisitor. Acelaşi lucru se întîmplă şi în fotbal: cine ar vrea să se uite la un grup de oameni care se joacă cu mingea pe teren, dacă nu s-ar pune problema unui cîştigător? Aceste sporturi nu pot conferi jucătorilor şansa de a-şi etala talentul, în lipsa unui spaţiu competiţional.

Dar cu surfingul este altceva. Este un sport care îţi oferă o competiţie în care dezvolţi multe aptitudini, atît fizice, cît şi mentale, deşi expunerea lor e intrinsecă, n-are legătură cu învingerea unui adversar. Este mai apropiat de schi, hiking sau alpinism, decît de tenis sau fotbal. Experienţa trăită în natură este şi ea o componentă importantă a atractivităţii acestui sport: satisfacţia provine şi din sentimentul de împlinire; iar vitalitatea exerciţiului fizic iese din monotonia alergatului pe un teren sau a înotatului într-un bazin.

Pentru a introduce competiţia în surfing, ai nevoie de metode de a măsura performanţa. Soluţia este jurizarea tehnicilor cu care un surfer stăpîneşte valul. Iar aceasta nu perverteşte cu nimic competiţia: să decizi cine reuşeşte să facă cele mai dificile manevre – după cum nu este nimic în neregulă cu a decide cine este mai bun la săriturile în apă.

Dar cînd facem din surfing o competiţie, activitatea recreaţională – la care ajung să participe milioane de spectatori – devine un sport pe care mulţi îl urmăresc la televizor. Ar fi foarte trist dacă aprecierea noastră asupra frumuseţii şi armoniei acestui sport s-ar limita astfel doar la atenţia acordată punctelor obţinute de concurenţi.

Multe dintre bucuriile mele legate de surfing au de-a face cu experienţa splendorii şi sentimentului de putere pe care îl capeţi din lupta cu valul. De fapt, unul dintre cele mai magice momente ale surfingului pe care le-am experimentat nu a fost cît eram pe creasta valului. La Byron Bay, cel mai estic punct al Australiei, înotam spre locul unde se spărgeau valurile. Soarele strălucea, marea era albastră şi conştientizam întinderea enormă a Oceanului Pacific, întindere ce ducea, neîntrerupt, către coasta chiliană. Deodată, un puseu de energie generat în vasta întindere de ape a ridicat brusc în faţa mea un val ca un zid verde. Cum valul începea să se spargă, un delfin a ţîşnit din spumă. A fost un moment sublim, chiar dacă nu extrem de neobişnuit.

După cum se spune între noi, călăreţii valurilor, sîntem singurele animale care joacă tenis sau fotbal, dar nu sîntem şi singurii care iubesc surfingul.

Peter Singer este profesor de bioetică la Universitatea Princeton şi profesor emerit la Universitatea din Melbourne. Printre cărţile sale se numără Practical Ethics, Rethinking Life and Death şi A Companion to Bioethics and Bioethics: An Anthology (coeditor alături de Helga Kuhse).

© Project Syndicate, 2015
www.project-syndicate.org

traducere de Stela GIURGEANU

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.