Garfield, sau miracolele ştiinţei

Deşi plănuisem să scriu despre Garfield, m-am luat cu altele. Acum recuperez, căci a încetat din viaţă cu (aproape) exact 125 de ani în urmă. (Număr interesant - 5 la puterea a treia, dacă asta o-nsemna ceva). În plus, mă amuză să scriu aşa ceva în timp ce radioul mestecă voios raportul de ţară, iar pe geam pătrunde zvonul nazal al francofoniei. Ministrul Ungureanu zice că e vorba de "o olimpiadă a politicii externe româneşti", că România a jucat la sommet "un rol extrem de important pe scena politică internaţională" şi, mă rog, că finis coronat opus. O fi. James Abram Garfield a fost ultimul preşedinte cu barbă al SUA şi primul care era stîngaci. Un preşedinte cum azi nu se mai fac! Născut în 1831 în Ohio, după doi ani a rămas orfan de tată. De voie, de nevoie, a fost pilot pe fluviu, fermier şi dulgher, dar, lucru rar, n-a uitat de şcoală. Cu folos - la 25 de ani era profesor universitar, a fost ales apoi decan şi deputat republican în Congresul statului. În războiul de secesiune s-a-nrolat voluntar pentru cauza abolirii sclaviei şi a făcut ce ştia mai bine - să avanseze. A participat la bătălii, a primit decoraţii pentru curaj, a ajuns general-maior. Simultan cu războiul, a făcut şi pasul către politica mare de la Washington. La-nceput, senatorul de Ohio a călcat pe bec (nepăsîndu-i că Edison încă nu-l inventase!). Mai precis, milita pentru executarea sumară a tuturor liderilor sudişti! Sau măcar pentru exilarea lor. (În ţările de unde veniseră sclavii?) După război, politicianul Garfield a preferat moderaţia. Mai avea doar o treaptă! Şi, în 1880, republicanii l-au desemnat candidat la preşedinţie. A cîştigat căci, la aşa carieră, erau de aşteptat fapte glorioase. N-a fost să fie. Garfield a intrat în Casa Albă pe 4 mai 1881. A fost continuu tracasat de un arţăgos senator de New York, contestatar al numirilor făcute de noul preşedinte. Pe 2 iulie, a plecat să-şi vadă soţia, convalescentă de malarie în New Jersey. Pe vremea aceea nu existau agenţi care să-l păzească pe şeful statului, cu arme-n dinţi şi electronică-n urechi. N-aveau nici măcar becul lui Edison (inventat între timp)! De fapt, nici Serviciul Secret nu exista încă! Preşedintele american chiar era o persoană publică, oricine se putea apropia de el nestînjenit. În gara din Washington, un avocat sărit, Charles Guiteau, s-a apropiat discret cu un pistol barosan, a tras în Garfield de două ori, după care s-a dat deoparte şi a aşteptat să fie arestat. Era supărat că nu fusese numit consul general în Franţa. Ai zice că, într-un anume fel, senatorul de New York avea dreptate! Garfield n-a murit pe loc. Toate ziarele publicau ediţii speciale despre sănătatea lui, iar între două apariţii scriau noutăţile pe panouri expuse în faţa redacţiilor. Cu toate detaliile. "Preşedintele a vomitat azi-noapte de două ori şi i s-au administrat cu succes două clisme" - scria New York Herald. În timp ce Garfield era mai mult inconştient, la căpătîiul său au fost convocate cele mai luminate minţi ale Americii. Nu doar medici, în fond sîntem în toiul revoluţiei tehnologice! Graham Bell, celebrul inventator al telefonului, a improvizat un detector de metale bazat pe "inducţia telefonică". Se spera că aparatul va depista unde sînt gloanţele rămase în trup. Dar, ciudat, aparatul indica mereu că preşedintele ar fi fost plin de gloanţe. S-a înţeles după o vreme că el reacţiona la arcurile metalice ale saltelei! În schimb, corpul inginerilor navali a construit un dispozitiv care să uşureze suferinţa preşedintelui. Era o cutie uriaşă plină cu gheaţă, apa rece se scurgea peste un filtru textil, iar un ventilator sufla prin acesta, către pat, aerul fierbinte al Washingtonului. Maşinăria era cam ineficientă (în 58 de zile a topit 250 de tone de gheaţă), dar a reuşit să păstreze temperatura la 27oC. În van! Înconjurat de medici neconsolaţi, preşedintele şi-a dat ultima suflare în seara de 19 septembrie. În funcţie i-a urmat vicele Chester Adams, care s-a dovedit, pare-se, ceva mai priceput la angajările de personal. Iar inginerii au brevetat primul aparat de aer condiţionat.