Frica de scandal

Publicat în Dilema Veche nr. 803 din 11-17 iulie 2019
Frica de scandal jpeg

O vorb─â repetat─â p├«n─â la sa╚Ťietate ├«n societatea noastr─â zice c─â e de-ajuns ca oamenii buni s─â nu fac─â nimic pentru ca r─âul s─â prevaleze. Este una dintre acele zic─âtori atribuite alandala, ba lui Platon, ba lui Churchill, ba lui Burke (pre╚Öedintele Kennedy a citat-o ca fiind a marelui conservator britanic), care circul─â ne├«ntrerupt pe Internet, pictat─â cu litere flagrante ├«n tablouri de multiple nuan╚Ťe. Nu-i zi ca cineva, ├«ngrijorat de soarta lumii, s─â nu o dea mai departe pe Facebook, pe WhatsApp, pe e-mail, pe unde prinde. Desigur, cel care o trimite se afl─â ├«n tab─âra oamenilor buni ╚Öi se g─âse╚Öte ├«ntr-un moment ├«n care simte c─â-i nevoie de ceva mobilizare.

Nici eu ╚Öi, dup─â c├«te ╚Ötiu, nici al╚Ťii care l-au citit pe Burke mai atent dec├«t mine nu am g─âsit acest citat ├«n textele lui. Se pare c─â, de fapt, e o atribuire gre╚Öit─â ╚Öi pu╚Ťin modificat─â a unei fraze rostite de John Stuart Mill. ├Än primul s─âu discurs ca rector al Universit─â╚Ťii St. Andrews, ├«n 1867, el a spus: ÔÇ×De nimic nu au nevoie mai mult oamenii r─âi ca s─â-╚Öi ating─â scopurile dec├«t ca oamenii buni s─â priveasc─â pasivi ╚Öi s─â nu fac─â nimicÔÇť. ├Än fine, ├«ntr-o lume copy/paste, ├«n care aproape nimeni nu mai distinge copia de original, s─â zicem c─â ideea conteaz─â, nu neap─ârat formula ╚Öi autorul. A╚Öadar, r─âul r─âzbe╚Öte dac─â oamenii buni stau pe margine. Dar de ce ar sta oamenii buni pe margine, privind cum r─âul ├«i ├«nconjoar─â, ├«i amenin╚Ť─â, ├«i asediaz─â? Cei care ├«ndeamn─â oamenii buni la ac╚Ťiune nu par a se ├«ntreba de ce oamenii prefer─â pasivitatea, dezinteresul, ├«ntoarcerea capului. Unii, poate, nu ├«n╚Ťeleg c─â r─âul avanseaz─â. Aici e mult loc de l─âmurire. Al╚Ťii, poate, de lene. Aici chiar n-ai ce-i face. Dar cei mai mul╚Ťi oameni buni care stau pe margine ╚Öi privesc cum libertatea lor e tot mai restr├«ns─â nu s├«nt nici pro╚Öti ╚Öi nici lene╚Öi. Atunci de ce nu fac nimic? Eu cred c─â r─âspunsul e unul singur: de fric─â. Dar de ce le e fric─â?

├Än vremea lui Mill, libertatea devenea con╚Ötient─â de sine. Oamenii ÔÇô cel pu╚Ťin cei din spa╚Ťiile european ╚Öi american ÔÇô ├«ncepeau s─â con╚Ötientizeze libertatea ca stare social─â. Mill ╚Öi al╚Ťii de pe-atunci ╚Öi de pe-acolo (Burke inclusiv) sim╚Ťeau, ├«ns─â, c─â libertatea social─â c├«╚Ötigat─â cu s├«nge este fragil─â, este oric├«nd reversibil─â. A╚Öa se face c─â ace╚Öti intelectuali (lor li se al─âtur─â ╚Öi prima genera╚Ťie de dup─â fondarea Americii, dar ╚Öi filozofii francezi ai timpului) vorbeau poporului despre libertate impostat, uneori chiar ├«n termeni mistici, ├«ncerc├«nd s─â-l ╚Ťin─â mereu alert. Dup─â ce ne-am c├«╚Ötigat libertatea trebuie s─â fim secund─â de secund─â vigilen╚Ťi, pentru c─â inamicii, ÔÇ×oamenii r─âiÔÇť, ne-o pot lua oric├«nd ÔÇô cam acesta era mesajul lor. Ve╚Ťi spune c─â-i valabil ╚Öi ast─âzi, ╚Öi nu v─â voi contrazice. De la John Curran la Ronald Reagan, to╚Ťi ÔÇ×amicii libert─â╚ŤiiÔÇť au cerut poporului neadormit─â vigilen╚Ť─â ├«ntru ap─ârarea libert─â╚Ťilor. Libertatea, pare-se, are acest pandant: ca s-o ai, trebuie s-o p─âze╚Öti mereu. ├Äntotdeauna cineva vrea s─â ╚Ťi-o ia. ╚śi, de cele mai multe ori, vor s─â ╚Ťi-o ia exact cei care-╚Ťi promit c─â ╚Ťi-o ap─âr─â. Nu e nimic paranoic, nu e nimic conspira╚Ťionist ÔÇô e, pur ╚Öi simplu, via╚Ť─â real─â.

├Än articolul meu de acum dou─â s─âpt─âm├«ni ├«mp─ârt─â╚Öeam resemnarea ├«n fa╚Ťa inevitabilei dictaturi ce se va abate asupra societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti, poate mai cur├«nd dec├«t mai t├«rziu. N-am vrut s─â fiu profet, nu am scrutat viitorul citind ├«n stele sau d├«nd ├«n bobi (nu m─â pricep la asta). Doar i-am privit atent pe ace╚Öti tineri din jurul meu ╚Öi am constatat c─â s├«nt incapabili s─â dea drept de cetate ╚Öi celeilalte p─âreri. Educa╚Ťi ├«ntr-o cultur─â a nemul╚Ťumirii perpetue, convin╚Öi (de cine oare?) c─â tot ce nu e dup─â mintea lor e nedrept ╚Öi str├«mb, ace╚Öti oameni ├«mi par condamna╚Ťi irevocabil la experien╚Ťe dictatoriale. Au o con╚Ötiin╚Ť─â debordant─â a propriei infailibilit─â╚Ťi ╚Öi un uluitor sentiment al datoriei de a schimba lumea. ├Än plus, nu-i deranjeaz─â c├«tu╚Öi de pu╚Ťin propria ignoran╚Ť─â, c─âci s├«nt obi╚Önui╚Ťi s─â refuze ├«nainte de a cunoa╚Öte. Ei s├«nt junii c─ârora tot timpul li se bag─â ├«n cap c─â lumea trebuie schimbat─â f─âr─â s─â aib─â mare importan╚Ť─â de ce, cine ╚Öi cum vrea sÔÇĹo schimbe, c─â fiecare dintre ei e un ÔÇ×liderÔÇť, c─â orice-i st├«rne╚Öte pl─âcere e o valoare, c─â nu exist─â ierarhii (Rembrandt e egal cu Bansky ╚Öi Mozart cu Michael Jackson) ╚Öi c─â istoria e ceva ce se poate rescrie oric├«nd, dup─â cum vrei. C─â totul se judec─â pe m─âsura ta proprie ÔÇô tu, tinere liber, e╚Öti m─âsura tuturor lucrurilor!  ├Än lumea noastr─â, la ╚Öcoli, ├«n familii, prin pres─â ╚Öi ├«n acest Rai pe p─âm├«nt numit Internet, cultiv─âm exact acele tr─âs─âturi ale naturii umane care formeaz─â batalioane de solda╚Ťi entuzia╚Öti ├«n armata oric─ârei dictaturi.

Am trecut, ├«ns─â, destul de repede peste ceva ce a╚Ö fi vrut s─â dezvolt mai mult ├«n acel text, dac─â limitele procustiene ale spa╚Ťiului editorial m-ar fi l─âsat. O fac acum. A╚Ö fi vrut s─â vorbesc mai mult despre acea fric─â a celor mai mul╚Ťi oameni care permite, ├«n cele din urm─â, militan╚Ťilor abuzivi minoritari s─â se impun─â. Men╚Ťionam ├«n treac─ât frica de represiune social─â. Cuiva c─âruia ├«i vine s─â se ridice ├«mpotriva abuzurilor corectitudinii politice, de pild─â, nuÔÇĹi mai e fric─â, slav─â Domnului, de dubele negre din toiul nop╚Ťii. ├Äi e fric─â, ├«ns─â, de scandalul pe care activi╚Ötii ├«l pot face. Dac─â fiin╚Ťa sa nu ├«i mai este amenin╚Ťat─â fizic, precum ├«n anii 1950, ea este sub presiune moral─â, ast─âzi. Iar dac─â mediul s─âu profesional este unul de natur─â intelectual─â, ├«i e fric─â chiar ╚Öi pentru cariera lui. Militan╚Ťii pun etichete (este singurul lucru la care s├«nt cu adev─ârat buni, s─â lipeasc─â eticheta calomnioas─â de om!). ├Äntrebarea nu este de ce activistul e scandalgiu de felul lui ╚Öi love╚Öte cu etichete infamante ├«n toate p─âr╚Ťile. ├Äntrebarea este de ce societatea le accept─â. ╚śi, mai departe, de ce ai accepta ╚Öi tu, om decent, etichetele puse de militan╚Ťi? De ce, cu alte cuvinte, dac─â militan╚Ťii zbiar─â c─â X are capul p─âtrat ╚Öi tu vezi c─â nu-l are, accep╚Ťi s─â te por╚Ťi cu el ca ╚Öi cum ar avea capul p─âtrat? De ce lumea se d─â la o parte din calea unuia care sparge, ├«njur─â, ╚Ťip─â ÔÇô pot ├«n╚Ťelege. Dar de ce se face c─â-l crede? Aici intervine un al doilea gen de fric─â. E frica de scandal.

De c├«nd se ╚Ötie lumea, omului cuminte, echilibrat, mediu, firesc ├«i repugn─â scandalul. La fel, de c├«nd se ╚Ötie lumea, scandalagiii ╚Ötiu bine c─â omului decent ├«i e fric─â de scandal. Activistul are temperament de scandalagiu. El e mereu gata de protest, de pl├«ngeri ╚Öi reclama╚Ťii, e mereu amorsat s─â arunce invective, s─â ÔÇ×dea palmeÔÇť, s─â dema╚Öte, s─â arate cu degetul. S─â vrei s─â schimbi lumea dup─â cum te taie pe tine capul presupune s─â ai puterea de a face scandal. Cu c├«t mai mare, cu at├«t mai bine. Revolu╚Ťia francez─â ╚Öi revolu╚Ťia bol╚Öevic─â au fost, ├«n fond, ni╚Öte colosale scandaluri ÔÇô astea s├«nt scandalurile-model, scandalurile la care viseaz─â umed orice scandalagiu. ╚śi oamenii obi╚Önui╚Ťi, cei care nu vor s─â militeze, adic─â marea majoritate, se tem.

Dar cei cu fric─â/oroare de scandal pot avea o speran╚Ť─â, totu╚Öi. E adev─ârat c─â lumea de azi pare a-╚Öi organiza libertatea ├«n a╚Öa fel ├«nc├«t scandalul devine de rigoare. Dar, fiind at├«tea scandaluri, efectele lor nu mai s├«nt at├«t de dureroase. Pur ╚Öi simplu, orice scandal este temperat, de nu chiar anihliat de altul, care curge ine┬şvitabil al─âturi. Victima unui scandal nu mai este izolat─â. Al─âturi de ea se afl─â zeci, sute, mii de victime de acela╚Öi fel. S─âpt─âm├«na viitoare a╚Ö continua acest subiect.

Foto: John Stuart Mill, ┬ę wikimedia commons

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.