Fotografie cu olimpici

Publicat în Dilema Veche nr. 88 din 22 Sep 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pe listele reu┼čitelor "olimpice" ├«mi reg─âsesc destul de rar liceul. Laurea┼úii interna┼úionali la matematic─â sau informatic─â se recruteaz─â azi de la concuren┼úa noastr─â de ieri. Sau din provincie - un semn foarte bun (nu glumesc). Nu judec asta ca pe un simptom al dec─âderii Colegiului Na┼úional "Sf├«ntul Sava" (sau Liceului teoretic "Nicolae B─âlcescu", denumirea din anii '70). La trecutu-┼úi mare, mare viitor! Cei de azi ┼čtiu c─â ├«nva┼ú─â la un liceu "mare", la fel cum noi ├«i ├«n┼úepam pe l─âz─âri┼čti, amintindu-le c─â ┼čcoala lor ├«ncepuse ca sec┼úie a "Sf├«ntului Sava"! ├Än clasa a XII-a, m-am trezit cu un nou coleg de banc─â (Horia plecase la "Sadoveanu", ca s─â scape la fizic─â de fiorosul Geangu). Noul venit avea nume unguresc ┼či atitudine blajin─â. Venea de la clasa special─â de fizic─â (pepinier─â olimpic─â), de unde fusese degradat pentru c─â p─ârin┼úii lui voiau s─â emigreze ├«n Australia. ├Än acel an m-am convins c─â era un tip neobi┼čnuit. Nu era eminent doar la fizic─â, ci la toate materiile - rom├ón─â, geografie sau istorie. ├Änv─â┼úatul era pentru el natural, logic ┼či, mai ales, simplu (?!?) F─âcea parte din grupul ce mergea constant la toate finalele interna┼úionale ale olimpiadelor de fizic─â ┼či matematic─â. Acestea se desf─â┼čurau simultan, dar ├«n ora┼če diferite, drept care performerii ajunseser─â s─â se intereseze din timp unde e finala, ca s─â ┼čtie unde s─â participe. Dac─â finala de matematic─â era la Londra, iar cea de fizic─â la Sofia, concurau la matematic─â! Dac─â fizica era la Paris ┼či matematica la Praga, concurau la fizic─â! Indiferent de materie, ajungeau ├«n final─â ┼či c├«┼čtigau. Mai vedeau ┼či o capital─â, inaccesibil─â altfel! Din acela┼či grup f─âcea parte ┼či o fat─â, descendenta unei ilustre familii de matematicieni, oameni cu tratate ┼či teoreme. Era la fel de performant─â, ba mai avea ┼či pasiunea jocului de baschet, foarte popular la LNB! Discu┼úiile "lor" ne erau adesea incomprehensibile, dar rela┼úiile noastre func┼úionau perfect. Nici ei nu f─âceau caz, nici noi nu-i sanctificam. S-a dus liceul, olimpicii au intrat la facultate f─âr─â examen (dup─â obiceiul timpului), noi nu. Ne-am cam ├«mpr─â┼čtiat, dar am p─âstrat rela┼úiile. Dup─â zece ani am organizat o prim─â reuniune aniversar─â (acum ne-nt├«lnim la trei luni, o fi semn de b─âtr├«ne┼úe?). La strigarea cataloagelor, am constatat c─â ne-njum─ât─â┼úiser─âm. Mul┼úi "fugiser─â" ┼či nu putuser─â veni f─âr─â o cet─â┼úenie protectoare. Erau ┼či excep┼úii. De exemplu, fostul meu coleg de banc─â, cel ce-mi d─âruise cartea lui Gamow, Zece ani care au zguduit fizica. Dup─â ceremonii ne-am adunat la o bere. Am stat, ├«n trei, la aceea┼či mas─â cu el ┼či "descendenta". I-am ├«ntrebat, cu o curiozitate invidioas─â, ce mai fac. ┼×i iat─â ce am aflat. EL. ├Ä┼či continuase studiile de fizic─â ├«n SUA la o universitate celebr─â (Stanford, Princeton, am uitat). Devenise doctor ├«n fizic─â (profesorii no┼čtri nu aveau acest grad!) ┼či, dup─â c├«┼úiva ani de cercetare teoretic─â, c├«┼čtigase un contract "gras" ├«n Fran┼úa. Conducea o echip─â de fizicieni (to┼úi doctori!), dar era cam nefericit. Banii erau foarte buni, primise o ma┼čin─â de lux ┼či o vil─â, ├«ns─â francezii cu care lucra erau puturo┼či, la ora 5 plecau acas─â, cercetarea nu se face a┼ča, cu ochii pe ceas, birocra┼úia era sufocant─â, avusese nostalgia Europei, dar sim┼úea c─â tot ├«n America se face treab─â. EA. Terminase Facultatea de Fizic─â din Bucure┼čti, fusese ┼čef─â de promo┼úie, la reparti┼úie apucase singurul loc din capital─â, la Institutul "Cantacuzino", se specializase ├«n prepararea de seruri. Pare banal, dar e ceva foarte important! Sigur, banii s├«nt pu┼úini, dar mai d─â ┼či medita┼úii de matematic─â ┼či de fizic─â. Pentru admiterea la liceu. Sau la facultate. Ce se cere! De cur├«nd, cu banii pu┼či deoparte, ┼či-a cump─ârat un Trabant ┼či poate s─â dea lec┼úii acas─â la elevi, ceea ce ├«i m─âre┼čte c├«mpul de activitate. I-ar pl─âcea s─â vad─â America. Am sesizat momentul dificil ┼či am ad─âugat o not─â de umor. Le-am povestit c─â, de obicei, port barb─â. Acum ├«ns─â nu, pentru c─â primul secretar de la sectorul 2, Badea, ordonase desfacerea contractelor de munc─â ale tuturor b─ârbo┼čilor. Au z├«mbit, fiecare ├«n alt fel.

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.