Fotbalul a pierdut fotbalul

Burleanu? 

Fotbalul a pierdut fotbalul. Asta e ideea, simplu exprimat. Toată floarea cea vestită a foştilor „mari“, propulsată de importante motoare media, s-a unit împotriva acestui june care a fost făcut în toate felurile timp de aproape patru ani, insultat, tăvălit, comparat cu Stalin şi cu personaje de desene animate. Şi iată că, de la Sir Alex Ferguson pînă la Mircea Lucescu, de la creatori de opinie şi de dihonie pînă la toate partidele politice, valul care urma să înece această răţuşcă obraznică a făcut fîs. Pentru că toată această lume bună a ratat ţinta mesajului aruncat cu asupra măsură peste societatea românescă. A fost o campanie pentru publicul larg, care ar fi votat Lupescu, conform sondajelor, în proporţie de 90%. Greşeală. Votanţi au fost doar 254. Dintre care 66% au mers cu cel care i-a mîngîiat şi răzgîiat lunar, le-a dăruit o nouă politică de relaţie centru-teritoriu (aceea în care nu au mai fost nevoiţi să deschidă uşa federaţiei cu capul) şi a întărit baza, „talpa“, fotbalului, inclusiv prin înfiinţarea de cluburi care mai apoi l-au susţinut la alegeri. Simplu. Ceilalţi au promis, Burleanu a făcut. Pare nedrept întrucît el avea pîinea şi cuţitul, ceilalţi doar vorbele. Dar aşa e de cînd lumea. Degeaba le-a transmis, perfect real, Lupescu oamenilor că tot ceea ce capătă nu sînt cadouri, ci exact ceea ce li se cuvine. Meritul lui Burleanu a fost de a înţelege că nu are altă şansă decît să schimbe cultura făcutului cu ochiul. Iar abilitatea lui a fost să lege trecutul epocii Mircea Sandu de Lupescu, care a condus șase ani FRF pe vremea „odiosului“. Demonizarea lui Burleanu într-o parte consistentă a presei a ajutat şi ea. Fenomenul Băsescu 2009 sau Trump 2016 s a verificat, în mic, şi aici. Toacă-l pe cetăţean la cap îndeajuns de mult timp şi fii sigur că va face fix invers! Burleanu nu e o lumină, asta e clar. Dar pentru mulţi a fost asimilat unui întuneric mai puţin dens. Lupescu, cu pleiada lui de foste şi actuale glorii, asimilaţi bogaţilor fotbalului, a născut teama celor mici că ei nu vor mai conta. Reconfirmîndu-l pe Burleanu, ei au transmis acelei părţi a Generaţiei de Aur angajate în cursa electorală următorul mesaj: „Vă iubim, dar pînă nu vă vedem cu palmele în ţărînă nu vă dăm pămîntul nostru să-l lucraţi!“ Iată un vast şantier care începe chiar de azi.