Forța intrinsecă și extrinsecă a dreptului

Publicat în Dilema Veche nr. 936 din 17 – 23 martie 2022
O mare invenție – contractul social jpeg

În cartea Îngerii mai buni ai naturii noastre. De ce s-a diminuat violența? (Publica, 2019), Steven Pinker și-a ales drept motto o cugetare a lui Blaise Pascal: „Ce himeră este omul! Ce ciudățenie, ce monstru, ce haos, ce contradicție, ce minunăție! Judecător al tuturor lucrurilor, rîmă firavă, deținător al adevărului, cloacă de incertitudine și eroare, măreția și scursura Universului”. Cartea este o istorie a violenței și a cenzurilor culturale, juridice și instituționale pentru diminuarea acesteia. Finalul este aproape optimist. Îngerii mai buni ar fi pe cale să învingă demonii lăuntrici ai naturii noastre. Capacitatea de a furniza violența în forme organizate nu este totuși singurul avantaj competițional al primatelor, cum sînt tentați să spună cei mai pesimiști dintre noi. Omul a descoperit nu numai cele mai crude și mai distrugătoare forme de violență, ci și multiple instituții care îngrădesc violența. Invadarea și distrugerea Ucrainei de către Rusia pun însă sub semnul întrebării optimismul, fie el și moderat, al lui Steven Pinker. Sub același semn este pusă astăzi și forța dreptului, chiar și pentru cei care știu că elementul intrinsec al acesteia trebuie să fie dublat de un element extrinsec.

Teoria privind temeiul consensual și teoria care afirmă temeiul instituțional al dreptului nu sînt incompatibile, ci complementare. Dreptul și ordinea întemeiată pe acesta au atît un temei consensual, cît și unul instituțional. Dacă există o acceptare comună a unor valori și principii morale, religioase sau juridice, există și structuri comunitare pentru apărarea lor. Este prima dintre cele două teme centrale ale filosofiei politice și ale filosofiei dreptului. A doua temă este diferențierea formelor de organizare a comunităților în funcție de valorile și principiile care alcătuiesc temeiul consensual al dreptului și al ordinii juridice. Au aceste valori și principii în centrul lor persoana umană, ceea ce presupune că structurile comunitare de putere sînt în slujba acesteia, sau sînt expresia acestor structuri comunitare și a conducătorilor lor, ceea ce presupune că ființa umană este lipsită de importanță, o simplă piesă într-un mecanism sau un simplu organ într-un corp social? Forța extrinsecă a dreptului are aceeași natură în orice formă de organizare comunitară: există structuri de putere care apără această formă de organizare. Forța intrinsecă este diferită: structurile de putere fie se apară pe ele însele și oprimă membrii comunității, fie protejează valorile și principiile clădite în jurul ființei umane, conținînd și mecanisme interne care previn sau sancționează derapajele de la acest sens de funcționare a puterii.

Mult discutata globalizare este mai degrabă una tehnologică decît una culturală. Mijloacele tehnice, inclusiv cele de distrugere, sînt astăzi cam aceleași peste tot în lume. Valorile și principiile care alcătuiesc temeiul consensual al organizării comunitare sînt diferite sau chiar aflate în conflict. Reperele confruntării nu mai sînt în principal geografice, Vest și Est, Nord și Sud, ci axiologice. Cuvinte care păreau demonetizate – viața, libertatea și demnitatea ființei umane – își recapătă astăzi sensul originar. Societățile care s-au structurat pe temeiul acestor valori (după milenii de evoluție și involuție, după numeroase războaie civile, regionale sau mondiale, după sacrificii măsurate în zeci de milioane de vieți) au intrat în adormirea provocată de comoditatea consumistă și de utopiile de tot felul, ignorînd valul geopolitic care contestă aceste valori. Cînd Rusia (în mod indirect), abandonînd spiritul lui Gorbaciov și reînviind tradiția țarismului) și China (în mod direct), renunțînd la spiritul lui Deng Xiaoping și revenind la cel al lui Mao Zedong) au îngropat regula celor două mandate prezidențiale, ar fi trebuit să fie clar pentru lumea liberă și liderii acesteia că se anunță o ofensivă nu numai economică și informațională, ci și militară împotriva lor. Pandemia recentă și războiul din Ucraina au arătat dimensiunile globale ale acestei ofensive. Huntington este mai actual decît oricînd, hegelianul Fukuyama este uitat. Conflictul civilizațiilor nu mai este mocnit, ci din ce în ce mai violent. În era nucleară, sfîrșitul istoriei, dacă va fi, va fi unul apocaliptic.

Poate fi prevenit un asemenea sfîrșit? Nimeni nu poate oferi o predicție sigură, nici într-un sens, nici într-altul. Resurecția spiritului de luptător în lumea liberă este însă o premisă necesară pentru a încerca, indiferent de șansele de succes, prevenirea dezastrului. Desigur, nu este vorba de forma în care s-a manifestat acest spirit de luptător în Antichitate sau în Evul Mediu, mai exact spus în epoca prenucleară. Sînt necesare forme eficiente de luptă în condițiile riscului nuclear, exprimat în formula „mutually assured destruction”. În orice caz, soluția nu este cedarea permanentă la șantajul subtil sau brutal. Nu e lăudabilă căderea în capcana gazului rusesc, cînd un personaj construiește pas cu pas un regim politic dur și cinic într-o țară cu un uriaș arsenal nuclear. Este nevoie de inteligență strategică, de mijloace adaptate de securitate în condițiile riscului nuclear, inclusiv de securitate energetică, și de multe altele. Fără clarviziune și spirit de luptător, fără o credință puternică în valorile care limitează violența, aceste deziderate nu pot fi atinse. Credința în valorile libertății trebuie să fie însă dublată de pragmatism.

Noul stadiu al confruntării dintre cele două grupări de state în care s-a împărțit lumea la începutul mileniului III pune la grea încercare dreptul internațional, pentru că atît elementul intrinsec, cît și elementul extrinsec al forței sale sînt mai slabe decît cele ale dreptului intern (național). Elementul intrinsec al forței dreptului intern este consensul, mai puternic sau mai fragil, realizat în jurul anumitor valori. Structura instituțională clădită pe aceste valori este elementul extrinsec al forței dreptului intern. În dreptul internațional se încearcă realizarea unui consens în jurul unor valori neutre între actori care împărtășesc valori incompatibile. Acest consens se destramă în momente de criză și trebuie să fie mereu refăcut. Ca urmare, elementul extrinsec al forței dreptului internațional, adică structura instituțională, are o eficiență redusă, mai ales în cazul războaielor „calde”, cum este cel din Ucraina. Compromisul prin care fiecare parte în conflict (nu doar Ucraina și Rusia, ci și sistemele geopolitice regrupate de o parte sau de alta) obține o parte din ceea ce dorește este greu de atins cînd o parte vrea mereu ceva mai mult, negînd dreptul la existență al statelor suverane vecine. Negocierea pragmatică a compromisului presupune forme de luptă prealabile, care să facă posibilă comunicarea rațională, chiar și atunci cînd unul dintre partenerii de negociere are un discurs irațional. Cel care cedează în permanență nu mai are o poziție solidă în negociere: pragmatismul nu înseamnă supunere în fața amenințării. Lumea liberă, pentru a-și apăra valorile care o fundamentează, are nevoie în egală măsură de spirit de luptător și de pragmatismul calculului cost/beneficiu; dacă ar fi avut aceste două calități în ultimii 20 de ani, rezultatul calculului cost/beneficiu i-ar fi fost acum mai favorabil. Dar după implozia comunismului în Europa de Est nu a fost anticipată corect configurația liniilor de forță ale balanțelor de putere regionale și ale balanței de putere globală. E o lecție veche: dacă nu plătești un preț la timp, apoi prețul va fi mult mai mare. Se pare că acum liderii lumii libere au înțeles că trebuie plătit prețul de azi; deși a crescut mult, e mai mic decît va fi mîine. Dar cel mai mare preț al libertății noastre este plătit de poporul ucrainean, martir și erou.

N.B.: Îi mulțumesc domnului Cip Vătășescu pentru dialogul din rețeaua LinkedIn, fără de care  cîteva din formulările acestui text nu ar fi fost posibile.

Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

image png
Un nou avion supersonic ar putea zbura de la Londra la New York în doar 80 de minute
Hyper Sting este un avion supersonic proiectat recent care ar putea depăși viteza de zbor și dimensiunile legendarei aeronave Concorde.
oleg deripaska foto epa efe
Oligarh apropiat de Putin, acuzat că a încercat să obțină cetățenia americană pentru copiii lui
Oleg Deripaska este acuzat de Ministerul american al Justiţiei că a elaborat un plan pentru a o face să nască pe Ekaterina Olegovna Voronina (cunoscută de asemenea ca Ekaterina Lobanova) în SUA de două ori.
Declaraţii Nicolae Ciucă - reducere cost combustibili - 23 iun 2022 / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Ciucă, vizită la Sofia pentru inaugurarea interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria
Premierul va efectua sâmbătă, 1 octombrie, o vizită la Sofia, pentru a participa la inaugurarea interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.