For╚Ťa intrinsec─â ╚Öi extrinsec─â a dreptului

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 936 din 17 ÔÇô 23 martie 2022
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg

├Än cartea ├Ängerii mai buni ai naturii noastre. De ce s-a diminuat violen╚Ťa? (Publica, 2019), Steven Pinker ╚Öi-a ales drept motto o cugetare a lui Blaise Pascal: ÔÇ×Ce himer─â este omul! Ce ciud─â╚Ťenie, ce monstru, ce haos, ce contradic╚Ťie, ce minun─â╚Ťie! Judec─âtor al tuturor lucrurilor, r├«m─â firav─â, de╚Ťin─âtor al adev─ârului, cloac─â de incertitudine ╚Öi eroare, m─âre╚Ťia ╚Öi scursura UniversuluiÔÇŁ. Cartea este o istorie a violen╚Ťei ╚Öi a cenzurilor culturale, juridice ╚Öi institu╚Ťionale pentru diminuarea acesteia. Finalul este aproape optimist. ├Ängerii mai buni ar fi pe cale s─â ├«nving─â demonii l─âuntrici ai naturii noastre. Capacitatea de a furniza violen╚Ťa ├«n forme organizate nu este totu╚Öi singurul avantaj competi╚Ťional al primatelor, cum s├«nt tenta╚Ťi s─â spun─â cei mai pesimi╚Öti dintre noi. Omul a descoperit nu numai cele mai crude ╚Öi mai distrug─âtoare forme de violen╚Ť─â, ci ╚Öi multiple institu╚Ťii care ├«ngr─âdesc violen╚Ťa. Invadarea ╚Öi distrugerea Ucrainei de c─âtre Rusia pun ├«ns─â sub semnul ├«ntreb─ârii optimismul, fie el ╚Öi moderat, al lui Steven Pinker. Sub acela╚Öi semn este pus─â ast─âzi ╚Öi for╚Ťa dreptului, chiar ╚Öi pentru cei care ╚Ötiu c─â elementul intrinsec al acesteia trebuie s─â fie dublat de un element extrinsec.

Teoria privind temeiul consensual ╚Öi teoria care afirm─â temeiul institu╚Ťional al dreptului nu s├«nt incompatibile, ci complementare. Dreptul ╚Öi ordinea ├«ntemeiat─â pe acesta au at├«t un temei consensual, c├«t ╚Öi unul institu╚Ťional. Dac─â exist─â o acceptare comun─â a unor valori ╚Öi principii morale, religioase sau juridice, exist─â ╚Öi structuri comunitare pentru ap─ârarea lor. Este prima dintre cele dou─â teme centrale ale filosofiei politice ╚Öi ale filosofiei dreptului. A doua tem─â este diferen╚Ťierea formelor de organizare a comunit─â╚Ťilor ├«n func╚Ťie de valorile ╚Öi principiile care alc─âtuiesc temeiul consensual al dreptului ╚Öi al ordinii juridice. Au aceste valori ╚Öi principii ├«n centrul lor persoana uman─â, ceea ce presupune c─â structurile comunitare de putere s├«nt ├«n slujba acesteia, sau s├«nt expresia acestor structuri comunitare ╚Öi a conduc─âtorilor lor, ceea ce presupune c─â fiin╚Ťa uman─â este lipsit─â de importan╚Ť─â, o simpl─â pies─â ├«ntr-un mecanism sau un simplu organ ├«ntr-un corp social? For╚Ťa extrinsec─â a dreptului are aceea╚Öi natur─â ├«n orice form─â de organizare comunitar─â: exist─â structuri de putere care ap─âr─â aceast─â form─â de organizare. For╚Ťa intrinsec─â este diferit─â: structurile de putere fie se apar─â pe ele ├«nsele ╚Öi oprim─â membrii comunit─â╚Ťii, fie protejeaz─â valorile ╚Öi principiile cl─âdite ├«n jurul fiin╚Ťei umane, con╚Ťin├«nd ╚Öi mecanisme interne care previn sau sanc╚Ťioneaz─â derapajele de la acest sens de func╚Ťionare a puterii.

Mult discutata globalizare este mai degrab─â una tehnologic─â dec├«t una cultural─â. Mijloacele tehnice, inclusiv cele de distrugere, s├«nt ast─âzi cam acelea╚Öi peste tot ├«n lume. Valorile ╚Öi principiile care alc─âtuiesc temeiul consensual al organiz─ârii comunitare s├«nt diferite sau chiar aflate ├«n conflict. Reperele confrunt─ârii nu mai s├«nt ├«n principal geografice, Vest ╚Öi Est, Nord ╚Öi Sud, ci axiologice. Cuvinte care p─âreau demonetizate ÔÇô via╚Ťa, libertatea ╚Öi demnitatea fiin╚Ťei umane ÔÇô ├«╚Öi recap─ât─â ast─âzi sensul originar. Societ─â╚Ťile care s-au structurat pe temeiul acestor valori (dup─â milenii de evolu╚Ťie ╚Öi involu╚Ťie, dup─â numeroase r─âzboaie civile, regionale sau mondiale, dup─â sacrificii m─âsurate ├«n zeci de milioane de vie╚Ťi) au intrat ├«n adormirea provocat─â de comoditatea consumist─â ╚Öi de utopiile de tot felul, ignor├«nd valul geopolitic care contest─â aceste valori. C├«nd Rusia (├«n mod indirect), abandon├«nd spiritul lui Gorbaciov ╚Öi re├«nviind tradi╚Ťia ╚Ťarismului) ╚Öi China (├«n mod direct), renun╚Ť├«nd la spiritul lui Deng Xiaoping ╚Öi revenind la cel al lui Mao Zedong) au ├«ngropat regula celor dou─â mandate preziden╚Ťiale, ar fi trebuit s─â fie clar pentru lumea liber─â ╚Öi liderii acesteia c─â se anun╚Ť─â o ofensiv─â nu numai economic─â ╚Öi informa╚Ťional─â, ci ╚Öi militar─â ├«mpotriva lor. Pandemia recent─â ╚Öi r─âzboiul din Ucraina au ar─âtat dimensiunile globale ale acestei ofensive. Huntington este mai actual dec├«t oric├«nd, hegelianul Fukuyama este uitat. Conflictul civiliza╚Ťiilor nu mai este mocnit, ci din ce ├«n ce mai violent. ├Än era nuclear─â, sf├«r╚Öitul istoriei, dac─â va fi, va fi unul apocaliptic.

Poate fi prevenit un asemenea sf├«r╚Öit? Nimeni nu poate oferi o predic╚Ťie sigur─â, nici ├«ntr-un sens, nici ├«ntr-altul. Resurec╚Ťia spiritului de lupt─âtor ├«n lumea liber─â este ├«ns─â o premis─â necesar─â pentru a ├«ncerca, indiferent de ╚Öansele de succes, prevenirea dezastrului. Desigur, nu este vorba de forma ├«n care s-a manifestat acest spirit de lupt─âtor ├«n Antichitate sau ├«n Evul Mediu, mai exact spus ├«n epoca prenuclear─â. S├«nt necesare forme eficiente de lupt─â ├«n condi╚Ťiile riscului nuclear, exprimat ├«n formula ÔÇ×mutually assured destructionÔÇŁ. ├Än orice caz, solu╚Ťia nu este cedarea permanent─â la ╚Öantajul subtil sau brutal. Nu e l─âudabil─â c─âderea ├«n capcana gazului rusesc, c├«nd un personaj construie╚Öte pas cu pas un regim politic dur ╚Öi cinic ├«ntr-o ╚Ťar─â cu un uria╚Ö arsenal nuclear. Este nevoie de inteligen╚Ť─â strategic─â, de mijloace adaptate de securitate ├«n condi╚Ťiile riscului nuclear, inclusiv de securitate energetic─â, ╚Öi de multe altele. F─âr─â clarviziune ╚Öi spirit de lupt─âtor, f─âr─â o credin╚Ť─â puternic─â ├«n valorile care limiteaz─â violen╚Ťa, aceste deziderate nu pot fi atinse. Credin╚Ťa ├«n valorile libert─â╚Ťii trebuie s─â fie ├«ns─â dublat─â de pragmatism.

Noul stadiu al confrunt─ârii dintre cele dou─â grup─âri de state ├«n care s-a ├«mp─âr╚Ťit lumea la ├«nceputul mileniului III pune la grea ├«ncercare dreptul interna╚Ťional, pentru c─â at├«t elementul intrinsec, c├«t ╚Öi elementul extrinsec al for╚Ťei sale s├«nt mai slabe dec├«t cele ale dreptului intern (na╚Ťional). Elementul intrinsec al for╚Ťei dreptului intern este consensul, mai puternic sau mai fragil, realizat ├«n jurul anumitor valori. Structura institu╚Ťional─â cl─âdit─â pe aceste valori este elementul extrinsec al for╚Ťei dreptului intern. ├Än dreptul interna╚Ťional se ├«ncearc─â realizarea unui consens ├«n jurul unor valori neutre ├«ntre actori care ├«mp─ârt─â╚Öesc valori incompatibile. Acest consens se destram─â ├«n momente de criz─â ╚Öi trebuie s─â fie mereu ref─âcut. Ca urmare, elementul extrinsec al for╚Ťei dreptului interna╚Ťional, adic─â structura institu╚Ťional─â, are o eficien╚Ť─â redus─â, mai ales ├«n cazul r─âzboaielor ÔÇ×caldeÔÇŁ, cum este cel din Ucraina. Compromisul prin care fiecare parte ├«n conflict (nu doar Ucraina ╚Öi Rusia, ci ╚Öi sistemele geopolitice regrupate de o parte sau de alta) ob╚Ťine o parte din ceea ce dore╚Öte este greu de atins c├«nd o parte vrea mereu ceva mai mult, neg├«nd dreptul la existen╚Ť─â al statelor suverane vecine. Negocierea pragmatic─â a compromisului presupune forme de lupt─â prealabile, care s─â fac─â posibil─â comunicarea ra╚Ťional─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd unul dintre partenerii de negociere are un discurs ira╚Ťional. Cel care cedeaz─â ├«n permanen╚Ť─â nu mai are o pozi╚Ťie solid─â ├«n negociere: pragmatismul nu ├«nseamn─â supunere ├«n fa╚Ťa amenin╚Ť─ârii. Lumea liber─â, pentru a-╚Öi ap─âra valorile care o fundamenteaz─â, are nevoie ├«n egal─â m─âsur─â de spirit de lupt─âtor ╚Öi de pragmatismul calculului cost/beneficiu; dac─â ar fi avut aceste dou─â calit─â╚Ťi ├«n ultimii 20 de ani, rezultatul calculului cost/beneficiu i-ar fi fost acum mai favorabil. Dar dup─â implozia comunismului ├«n Europa de Est nu a fost anticipat─â corect configura╚Ťia liniilor de for╚Ť─â ale balan╚Ťelor de putere regionale ╚Öi ale balan╚Ťei de putere global─â. E o lec╚Ťie veche: dac─â nu pl─âte╚Öti un pre╚Ť la timp, apoi pre╚Ťul va fi mult mai mare. Se pare c─â acum liderii lumii libere au ├«n╚Ťeles c─â trebuie pl─âtit pre╚Ťul de azi; de╚Öi a crescut mult, e mai mic dec├«t va fi m├«ine. Dar cel mai mare pre╚Ť al libert─â╚Ťii noastre este pl─âtit de poporul ucrainean, martir ╚Öi erou.

N.B.: ├Äi mul╚Ťumesc domnului Cip V─ât─â╚Öescu pentru dialogul din re╚Ťeaua LinkedIn, f─âr─â de care  c├«teva din formul─ârile acestui text nu ar fi fost posibile.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.