ÔÇ×Ferici╚Ťi cei prigoni╚Ťi pentru dreptateÔÇŁ

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 930 din 3 ÔÇô 9 februarie 2022
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg

Cartea Jurnalul fericirii a lui Nicolae Steinhardt este o poart─â deschis─â c─âtre ├«n╚Ťelegerea celei mai tulbur─âtoare dintre Fericirile rostite de Iisus ├«n Predica de pe Munte (Matei, 5, 10). Nedreptatea na╚Öte sentimente ╚Öi st─âri diferite: revolt─â, resemnare, speran╚Ť─â, disperare ╚Öi chiar smintire. Pu╚Ťini s├«nt cei care au for╚Ťa sufleteasc─â de a sublima suferin╚Ťa generat─â de cele mai cumplite nedrept─â╚Ťi, cele care atenteaz─â la libertatea ╚Öi via╚Ťa persoanei, ├«ntr-o stare de fericire. Iluminarea tr─âit─â de Nicolae Steinhardt, ├«n perioada dureroasei sale experien╚Ťe carcerale, urmare a arest─ârii ╚Öi a condamn─ârii ├«n lotul Noica-Pillat, a dat suferin╚Ťei un sens eliberator. Este nevoie de cuvintele unui mare scriitor ╚Öi de curajul m─ârturisirii adev─ârului pentru a exprima aceast─â ├«n─âl╚Ťare spiritual─â, tr─âit─â pe cont propriu, de la treapta suferin╚Ťei p├«n─â la treapta fericirii. Cum spune Monica Pillat, ├«n cartea Ceasuri de demult, publicat─â la Editura Baroque Books & Arts, la sf├«r╚Öitul anului trecut, ÔÇ×eroul Jurnalului a izbutit s─â ias─â din temni╚Ť─â ├«nt─ârit, cur─â╚Ťit ╚Öi botezat. Avusese ┬źfericirea s─â ├«nt├«lneasc─â acolo modele de spiritualitate care ├«i ar─âtaser─â cum po╚Ťi r─âm├«ne ├«n largul t─âu chiar ├«n deten╚Ťie┬╗ÔÇŁ. M─ârturisirea lui Nicolae Steinhardt d─â seama nu numai despre el ├«nsu╚Öi, ci ╚Öi despre cei care au avut for╚Ťa sufleteasc─â s─â urce aceast─â scar─â a fericirii, dar, din varii motive, nu au vrut sau nu au putut s─â scrie despre sensul eliberator al experien╚Ťei lor carcerale. ├Äntre ace╚Ötia au fost Dinu Pillat ╚Öi Maria Brate╚Ö-Pillat.

ÔÇ×Dac─â ar fi s─â iau via╚Ťa de la cap─ât, multe a╚Ö vrea s─â schimb, dar la un singur lucru nu a╚Ö putea renun╚Ťa ÔÇô la r─âstimpul petrecut ├«n ├«nchisoare.ÔÇŁ Aceast─â fraz─â, care spune c├«t o ├«ntreag─â carte, a fost rostit─â de Dinu Pillat ╚Öi este redat─â de Monica Pillat ├«n Ceasuri de demult. Dup─â amnistia din 1964, ├«nainte de a fi eliberat din ├«nchisoare, lui Dinu Pillat i s-a cerut s─â semneze declara╚Ťia de colaborare cu Securitatea. R─âspunsul a fost consemnat ╚Öi s-a p─âstrat ├«n arhivele CNSAS. ÔÇ×A spus c─â el are un st─âp├«n care este dincolo de aceast─â lume, c─â nu poate sluji altuia ╚Öi nu a semnat, iar cel care i-a cerut acest lucru a t─âcut ╚Öi ╚Öi-a retras h├«rtia.ÔÇť Dup─â ce a revenit ├«n familie, Dinu Pillat se ruga ├«n fiecare sear─â nu numai pentru cei dragi, ÔÇ×ci ╚Öi pentru cei care ├«l b─âtuser─â p├«n─â la desfigurare ├«n ├«nchisoare, pentru cei care ├«l prigoniser─â, pentru cei care ├«l du╚Öm─âneau... C├«nd mama l-a ├«ntrebat odat─â cum putea s─â-I cear─â ├«ndurare lui Dumnezeu pentru asemenea oameni, tata i-a r─âspuns c─â pentru ei nu se ruga nimeni ╚Öi de aceea nu se puteau m├«ntuiÔÇŁ.

├Äntemni╚Ťat─â ├«ntr-un penitenciar din Boto╚Öani ├«n anul 1949, Maria Pillat-Brate╚Ö ÔÇô so╚Ťia lui Ion Pillat, mama lui Dinu Pillat ╚Öi bunica autoarei ÔÇô, dup─â ce a fost umilit─â de gardieni, le-a c├«╚Ötigat respectul c├«nd au descoperit talentul ei de portretist─â. Din saloanele de art─â rafinat─â ale Bucure╚Ötilor perioadei interbelice, unde ├«╚Öi c├«╚Ötigase, cu acuarelele expuse, un binemeritat prestigiu prin talent, sensibilitate ╚Öi o inconfundabil─â cromatic─â, floral-acvatic─â, cu reflexe de flori de c├«mp, desprinse din ╚Ötergarele ╚Öi scoar╚Ťele oltene╚Öti, pictori╚Ťa a cobor├«t ├«n ├«ntunericul din bolgia infernului penitenciar comunist. Apoi a avut mai mul╚Ťi ani domiciliu for╚Ťat la ╚śumuleu, un sat de l├«ng─â Miercurea-Ciuc. ÔÇ×Mai t├«rziu, Buni mi-a povestit cum a fost cobor├«t─â noaptea din tren ╚Öi l─âsat─â ├«ntr-o v─âg─âun─â pe-ntuneric. A c─âzut ├«n genunchi ╚Öi s-a rugat lui Dumnezeu s─â o ajute. Nici nu-╚Öi sf├«r╚Öise rug─âciunea, c├«nd a auzit zgomot de pa╚Öi ├«n apropiere. Venise un ╚Ť─âran din sat s─â ├«i aduc─â o p─âtur─â ╚Öi ceva de m├«ncare.ÔÇŁ C├«nd i s-a permis s─â revin─â ├«n Bucure╚Öti, Maria Pillat-Brate╚Ö a locuit ├«ntr-o camer─â de trecere din casa-vagon a cuscrei sale, Manana, cum i se spunea Ecaterinei Filipescu, al c─ârei so╚Ť, Gheorghe Ene-Filipescu, bunicul matern al autoarei, a decedat ├«n 1952, ├«n ├«nchisoarea de la T├«rgu-Ocna, dup─â ce fusese arestat ├«n 1949, ca frunta╚Ö al Partidului Social-Democrat, condus de Titel Petrescu. ├Än tot acest ╚Öir de prigoniri, bunica patern─â a autoarei ╚Öi-a p─âstrat for╚Ťa sufleteasc─â de a tr─âi o ÔÇ×fericire urzit─â din dureriÔÇŁ, cum va scrie, ├«ntr-unul din diamantinele sonete ├«nchipuite ale lui Shakespeare, Vasile Voiculescu (poetul arestat ╚Öi condamnat ├«n lotul Rugului Aprins). Scrisoarea din 3 aprilie 1958, trimis─â de Maria Pillat-Brate╚Ö fiicei sale, Pia (care evadase din ╚Ťar─â ├«mpreun─â cu so╚Ťul ei, Mihai F─ârc─â╚Öanu, ╚Öeful Tineretului Liberal, ╚Öi cu Vintilic─â Br─âtianu, fiul lui Vintil─â Br─âtianu, c─âl─âtorind cu un avion sustras de pe aeroportul militar de la Caransebe╚Ö de c─âtre pilotul Matei Ghica-Cantacuzino), con╚Ťine o variant─â ├«n proz─â a acestui vers: ÔÇ×S├«nt at├«t de fericit─â, draga mea, c─â ╚Ťi-au pl─âcut acuarelele mele ÔÇô ele con╚Ťin cu siguran╚Ť─â ceva din mine, deoarece ├«ntotdeauna c├«nd lucrez, ies a╚Öa de mult din via╚Ťa mea de zi cu zi ╚Öi m─â ├«nal╚Ť ├«ntr-un spa╚Ťiu spiritual absorbant, ├«nc├«t e imposibil s─â nu r─âm├«n─â o f─âr├«m─â din suflet ├«ntr-o oper─â ├«n care se pune at├«ta spiritualitateÔÇŁ. Doar ├«n perioada de peste cinci ani c├«t ╚Öi-a a╚Öteptat fiul s─â se ├«ntoarc─â din ├«nchisoare Maria Pillat-Brate╚Ö nu a mai aflat ├«n pictur─â  aceea╚Öi bucurie, credin╚Ťa r─âm├«n├«nd cea mai puternic─â surs─â de echilibru. C├«nd fiica ei, Pia, i-a propus o variant─â de a pleca ├«n str─âin─âtate, prin Filiera Jacober, ├«mpreun─â cu familia, a refuzat, m─ârturisind ├«n scrisoarea din 11 decembrie 1962 c─â avea o leg─âtur─â indestructibil─â ÔÇ×cu tot trecutul, cu ╚Ťara ├«n care te-ai n─âscut ╚Öi din care faci parte integral─â ÔÇô cu credin╚Ťa ├«n care ai g─âsit alinare ├«n clipe grele ╚Öi reazem sufletesc pentru viitorÔÇŁ.

Ceasuri de demult nu este o carte de memorii, ci un roman-poem ├«n care frazele cu rezonan╚Ť─â muzical─â renasc personaje ce ├«╚Öi dep─â╚Öesc condi╚Ťia tragic─â prin credin╚Ť─â, speran╚Ť─â ╚Öi iubire. S├«nt b─ârba╚Ťi ╚Öi femei din familia Br─âtianu-Pillat ╚Öi prietenii lor, adev─âra╚Ťii ├«nving─âtori ├«n vremuri de prigoan─â, cu puterea sur├«sului, cei care ofer─â temeiul de demnitate, decen╚Ť─â, modestie, echilibru ╚Öi for╚Ť─â sufleteasc─â pe care se poate recl─âdi identitatea noastr─â comunitar─â: Pia Alim─âni╚Öteanu (Leli╚Ťa), fiica lui Ion C. Br─âtianu, Maria Pillat-Brate╚Ö, Ecaterina Filipescu (Manana), Dinu Pillat, Pia Pillat-Edwards, Vasile Voiculescu, Lili Teodoreanu, Nicu Steinhardt, Constantin Noica, ╚śtefan Neni╚Ťescu, Ioana Celibidache, Ivor Porter, Bartolomeu Anania, ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Barbu Cioculescu, Dan Du╚Ťescu, Rodica Vintil─â ╚Öi Adina Nanu.

Monica Pillat a f─âcut s─â d─âinuie ├«n cuvintele acestei c─âr╚Ťi-tezaur ÔÇô care consolideaz─â statura unei scriitoare ├«nc─â neapreciate la adev─ârata ei valoare ÔÇô o parte din comorile, ce au str─âlucirea suferin╚Ťei transfigurate ├«n lumin─â, pe care le-a salvat ├«n suflet ╚Öi ├«n memorie: ÔÇ×S├«nt plin─â de comori pe care anii / Mi le-au l─âsat anume spre p─âstrare: / C├«nd dorm sau c├«nd veghez, m─â ├«mpresoar─â / Iubite chipuri, voci ╚Öi peisaje, / Odoarele aducerii aminte / Ce-mi fac din ├«ntuneric ├«nstelareÔÇŁ. Lectura acestei c─âr╚Ťi ╚Öi contemplarea fotografiilor de la sf├«r╚Öitul ei dezv─âluie secretul  candorii pe care ├«nf─â╚Ťi╚Öarea ╚Öi vocea Monic─âi Pillat nu au pierdut-o niciodat─â: este inocen╚Ťa ├«ngereasc─â, izvor├«t─â din suferin╚Ťa transfigurat─â ├«n fericire de c─âtre cei care au ocrotit-o ├«n vremuri de prigoan─â.

Un elogiu se cuvine Editurii Baroque Books & Arts. Ceasuri de demult este o bijuterie editorial─â care bucur─â ╚Öi pe cei mai exigen╚Ťi bibliofili.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.