„Fericiți cei prigoniți pentru dreptate”

Publicat în Dilema Veche nr. 930 din 3 – 9 februarie 2022
O mare invenție – contractul social jpeg

Cartea Jurnalul fericirii a lui Nicolae Steinhardt este o poartă deschisă către înțelegerea celei mai tulburătoare dintre Fericirile rostite de Iisus în Predica de pe Munte (Matei, 5, 10). Nedreptatea naște sentimente și stări diferite: revoltă, resemnare, speranță, disperare și chiar smintire. Puțini sînt cei care au forța sufletească de a sublima suferința generată de cele mai cumplite nedreptăți, cele care atentează la libertatea și viața persoanei, într-o stare de fericire. Iluminarea trăită de Nicolae Steinhardt, în perioada dureroasei sale experiențe carcerale, urmare a arestării și a condamnării în lotul Noica-Pillat, a dat suferinței un sens eliberator. Este nevoie de cuvintele unui mare scriitor și de curajul mărturisirii adevărului pentru a exprima această înălțare spirituală, trăită pe cont propriu, de la treapta suferinței pînă la treapta fericirii. Cum spune Monica Pillat, în cartea Ceasuri de demult, publicată la Editura Baroque Books & Arts, la sfîrșitul anului trecut, „eroul Jurnalului a izbutit să iasă din temniță întărit, curățit și botezat. Avusese «fericirea să întîlnească acolo modele de spiritualitate care îi arătaseră cum poți rămîne în largul tău chiar în detenție»”. Mărturisirea lui Nicolae Steinhardt dă seama nu numai despre el însuși, ci și despre cei care au avut forța sufletească să urce această scară a fericirii, dar, din varii motive, nu au vrut sau nu au putut să scrie despre sensul eliberator al experienței lor carcerale. Între aceștia au fost Dinu Pillat și Maria Brateș-Pillat.

„Dacă ar fi să iau viața de la capăt, multe aș vrea să schimb, dar la un singur lucru nu aș putea renunța – la răstimpul petrecut în închisoare.” Această frază, care spune cît o întreagă carte, a fost rostită de Dinu Pillat și este redată de Monica Pillat în Ceasuri de demult. După amnistia din 1964, înainte de a fi eliberat din închisoare, lui Dinu Pillat i s-a cerut să semneze declarația de colaborare cu Securitatea. Răspunsul a fost consemnat și s-a păstrat în arhivele CNSAS. „A spus că el are un stăpîn care este dincolo de această lume, că nu poate sluji altuia și nu a semnat, iar cel care i-a cerut acest lucru a tăcut și și-a retras hîrtia.“ După ce a revenit în familie, Dinu Pillat se ruga în fiecare seară nu numai pentru cei dragi, „ci și pentru cei care îl bătuseră pînă la desfigurare în închisoare, pentru cei care îl prigoniseră, pentru cei care îl dușmăneau... Cînd mama l-a întrebat odată cum putea să-I ceară îndurare lui Dumnezeu pentru asemenea oameni, tata i-a răspuns că pentru ei nu se ruga nimeni și de aceea nu se puteau mîntui”.

Întemnițată într-un penitenciar din Botoșani în anul 1949, Maria Pillat-Brateș – soția lui Ion Pillat, mama lui Dinu Pillat și bunica autoarei –, după ce a fost umilită de gardieni, le-a cîștigat respectul cînd au descoperit talentul ei de portretistă. Din saloanele de artă rafinată ale Bucureștilor perioadei interbelice, unde își cîștigase, cu acuarelele expuse, un binemeritat prestigiu prin talent, sensibilitate și o inconfundabilă cromatică, floral-acvatică, cu reflexe de flori de cîmp, desprinse din ștergarele și scoarțele oltenești, pictorița a coborît în întunericul din bolgia infernului penitenciar comunist. Apoi a avut mai mulți ani domiciliu forțat la Șumuleu, un sat de lîngă Miercurea-Ciuc. „Mai tîrziu, Buni mi-a povestit cum a fost coborîtă noaptea din tren și lăsată într-o văgăună pe-ntuneric. A căzut în genunchi și s-a rugat lui Dumnezeu să o ajute. Nici nu-și sfîrșise rugăciunea, cînd a auzit zgomot de pași în apropiere. Venise un țăran din sat să îi aducă o pătură și ceva de mîncare.” Cînd i s-a permis să revină în București, Maria Pillat-Brateș a locuit într-o cameră de trecere din casa-vagon a cuscrei sale, Manana, cum i se spunea Ecaterinei Filipescu, al cărei soț, Gheorghe Ene-Filipescu, bunicul matern al autoarei, a decedat în 1952, în închisoarea de la Tîrgu-Ocna, după ce fusese arestat în 1949, ca fruntaș al Partidului Social-Democrat, condus de Titel Petrescu. În tot acest șir de prigoniri, bunica paternă a autoarei și-a păstrat forța sufletească de a trăi o „fericire urzită din dureri”, cum va scrie, într-unul din diamantinele sonete închipuite ale lui Shakespeare, Vasile Voiculescu (poetul arestat și condamnat în lotul Rugului Aprins). Scrisoarea din 3 aprilie 1958, trimisă de Maria Pillat-Brateș fiicei sale, Pia (care evadase din țară împreună cu soțul ei, Mihai Fărcășanu, șeful Tineretului Liberal, și cu Vintilică Brătianu, fiul lui Vintilă Brătianu, călătorind cu un avion sustras de pe aeroportul militar de la Caransebeș de către pilotul Matei Ghica-Cantacuzino), conține o variantă în proză a acestui vers: „Sînt atît de fericită, draga mea, că ți-au plăcut acuarelele mele – ele conțin cu siguranță ceva din mine, deoarece întotdeauna cînd lucrez, ies așa de mult din viața mea de zi cu zi și mă înalț într-un spațiu spiritual absorbant, încît e imposibil să nu rămînă o fărîmă din suflet într-o operă în care se pune atîta spiritualitate”. Doar în perioada de peste cinci ani cît și-a așteptat fiul să se întoarcă din închisoare Maria Pillat-Brateș nu a mai aflat în pictură  aceeași bucurie, credința rămînînd cea mai puternică sursă de echilibru. Cînd fiica ei, Pia, i-a propus o variantă de a pleca în străinătate, prin Filiera Jacober, împreună cu familia, a refuzat, mărturisind în scrisoarea din 11 decembrie 1962 că avea o legătură indestructibilă „cu tot trecutul, cu țara în care te-ai născut și din care faci parte integrală – cu credința în care ai găsit alinare în clipe grele și reazem sufletesc pentru viitor”.

Ceasuri de demult nu este o carte de memorii, ci un roman-poem în care frazele cu rezonanță muzicală renasc personaje ce își depășesc condiția tragică prin credință, speranță și iubire. Sînt bărbați și femei din familia Brătianu-Pillat și prietenii lor, adevărații învingători în vremuri de prigoană, cu puterea surîsului, cei care oferă temeiul de demnitate, decență, modestie, echilibru și forță sufletească pe care se poate reclădi identitatea noastră comunitară: Pia Alimănișteanu (Lelița), fiica lui Ion C. Brătianu, Maria Pillat-Brateș, Ecaterina Filipescu (Manana), Dinu Pillat, Pia Pillat-Edwards, Vasile Voiculescu, Lili Teodoreanu, Nicu Steinhardt, Constantin Noica, Ștefan Nenițescu, Ioana Celibidache, Ivor Porter, Bartolomeu Anania, Ștefan Augustin Doinaș, Barbu Cioculescu, Dan Duțescu, Rodica Vintilă și Adina Nanu.

Monica Pillat a făcut să dăinuie în cuvintele acestei cărți-tezaur – care consolidează statura unei scriitoare încă neapreciate la adevărata ei valoare – o parte din comorile, ce au strălucirea suferinței transfigurate în lumină, pe care le-a salvat în suflet și în memorie: „Sînt plină de comori pe care anii / Mi le-au lăsat anume spre păstrare: / Cînd dorm sau cînd veghez, mă împresoară / Iubite chipuri, voci și peisaje, / Odoarele aducerii aminte / Ce-mi fac din întuneric înstelare”. Lectura acestei cărți și contemplarea fotografiilor de la sfîrșitul ei dezvăluie secretul  candorii pe care înfățișarea și vocea Monicăi Pillat nu au pierdut-o niciodată: este inocența îngerească, izvorîtă din suferința transfigurată în fericire de către cei care au ocrotit-o în vremuri de prigoană.

Un elogiu se cuvine Editurii Baroque Books & Arts. Ceasuri de demult este o bijuterie editorială care bucură și pe cei mai exigenți bibliofili.

Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Avertizări de caniculă şi vijelii pentru toată ţara. Unde se vor înregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertizări de Cod Portocaliu şi Cod Galben de ploi torenţiale, vijelii şi grindină au fost emise marţi, 5 iulie, pentru mai multe judeţe din ţară.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei românce ucise în Marea Roşie a Egiptului
Periodic, rechinii atacă turiştii în Marea Roşie. Ultima victimă este o româncă de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio şansă în faţa Marelui Alb care la doar 600 de metri distanţă mai ucisese o turistă din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele şi care este baza de calcul pentru contribuţiile la pensii şi sănătate
Modificările Codului Fiscal prevăd, printre altele, şi modificări ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar şi a bazei de calcul pentru contribuţiile la sănătate şi pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.