Fericire, civilizație și țigănie

Publicat în Dilema Veche nr. 726 din 18-24 ianuarie 2018
Oxford, premierul şi Isaura jpeg

Mama rîde. Nu am mai văzut-o de mult rîzînd cu atîta poftă. Sîntem iarăși la Budrea, Geta povestește și femeile din jur sînt fascinate. Miroase a carne prăjită și mi-e foame rău. Am alergat toată ziua după caprele și vacile lui Nini și sînt frînt de oboseală. E sfîrșit de august.

Evit să mă vadă mama, sînt murdar rău și nu vreau să trezesc scorpia din ea. Mănînc nişte carne de capră prăjită cu pîine făcută la cuptor şi mă duc la bunica. Nu am ce să caut la discuțiile femeilor, dar bunicii îi sînt tare drag, așa că mă ascunde și mă bagă sub fustele ei. Se lasă seara şi e frumos tare.

Miroase a lemn ars, mentă și mere coapte. Geta alternează între cîntat și povestit. Mama e fericită. Ca şi mama, Geta lucrează la spital. Începe să povestească cum şi cu cine se culcă diferite asistente şi doctori. Limbajul devine din ce în ce mai vulgar și femeile rîd din ce în ce mai tare. Mă gîndesc că, dacă descoperă mama că sînt acolo, o să am curul vînăt pentru măcar o săptămînă, așa că stau cuminte-cuminte sub fusta bunicii.

Aflu că tanti Pușa, o infirmieră blondă pe care o știu, se culcă cu șeful de secție și că țipă cu o voce pițigăiată rău de fiecare dată cînd doctorul Cornea reușește să țină mai mult de cinci minute. Nu pricep mare lucru, dar pare o chestie interesantă, de ținut minte. Aud și un cuvînt nou pe care îl bag rapid în cap.

A doua zi după o baie forțată plecăm înapoi la Caransebeș. Plîng cu spume, căci la Budrea fac ce vreau, mă pot juca cu cîini, capre, vaci și pot să o călăresc și pe Reta cînd am chef. Nini mă lasă să mîn boii, nimănui nu îi pasă cum sînt îmbrăcat și umblu toată ziua desculț. Acasă trebuie să mă duc la grădiniță și știu că o să se facă frig, ziua o să fie mai scurtă, mama o să fie nervoasă și o să se certe des cu tata, care o să fie pilit marea majoritate a timpului.

Mergem cu boii pînă la Racovițeni, de unde luăm rata (un autobuz) pînă la Rîmnic și apoi cu trenul pînă la București, unde schimbăm pentru Caransebeș. Tata nu e cu noi, data trecută a fost atît de beat încît ne-am suit în trenul care mergea în direcție opusă, aşa că mama a decis să vină fără el.

Pe trenul de la București la Carasebeş stăm într-un compartiment plin de militari. Mama este singura doamnă și vorbește cu cuvintele cele bune. Geta ar spune că sîntem îmbrăcați în stilul domnul Goe. A văzut ea o scenetă la televizor cu Birlic și a devenit mare admiratoare a lui Caragiale.

Eu sînt cumințel foc și mă dau deștept, căci ştiu mai toate orașele și le pot arăta pe hartă. Militarii vorbesc cu mine și mama e tare mîndră. Sîntem evident civilizați și în mod clar nimeni nu ne ia drept țigani, deși sînt negru-negru după două luni petrecute în marea majoritate a timpului afară, în curul gol.

Trecem de Turnu-Severin și mă trezesc întrebînd-o pe mama: ce înseamnă spermă? Mama se face violetă și mă întreabă, cu o voce sfîrșită, de unde am auzit cuvîntul. Îi spun senin că am auzit cînd povestea despre doctorul Cornea şi tanti Pușa şi că nu sînt sigur dacă e un cuvînt în ţigăneşte sau în română.

Se duce dracului domnia. Mama ţîşneşte din scaun, mă ia de mînă şi ne mutăm două vagoane mai încolo. E clar furioasă, dar nu ştie ce să‑mi zică. Pricep că e un cuvînt pe care nu ar trebui să-l ştiu. Stăm în picioare pînă la vreo cinci minute de Caransebeş, cînd revenim în compartimentul blestemat să ne luăm bagajele.

Peste cîţiva ani, tot la Budrea, mama povestea asta. Femeile rîdeau cu gura pînă la urechi. Era tot august şi mirosurile erau cam aceleaşi. Eu continuam să fiu cel mai fericit puşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât vor plăti turiștii pentru o noapte de cazare în Mamaia, de 1 Mai: prețurile concurează cu cele din Dubai
Pentru minivacanța de 1 Mai, cele mai căutate stațiuni rămân Mamaia Nord și Vama Veche. Hotelierii și comercianții au majorat prețurile, concurând cu destinațiile de lux de pe planetă.
image
Penurie de alimente și creșteri de prețuri fără precedent în Marea Britanie din cauza vremii nefavorabile. „Piețele s-au prăbușit”
Marea Britanie se confruntă cu penuria de alimente și cu creșterea prețurilor, deoarece vremea extremă legată de schimbările climatice provoacă producții scăzute în fermele locale și în străinătate, potrivit The Guardian.
image
Kremlinul cumpără Găgăuzia folosind o schemă sovietică
Într-o analiză pentru CEPA Irina Borogan, jurnalistă de investigații, și Andrei Soldatov, expert în serviciile secrete ruse arată mecanismul prin care regimul Putin cumpără în mod deschis influență în țările vecine.

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.