Extremism ┼či propagand─â

Publicat în Dilema Veche nr. 601 din 19-25 august 2015
Extremism ┼či propagand─â jpeg

Se ├«nt├«mpl─â tot mai des, ├«n Germania: militan┼úi de extrema dreapt─â incendiaz─â aziluri ├«n care s├«nt ad─âposti┼úi imigran┼úi, devasteaz─â locuin┼úe unde s-ar putea ascunde ace┼čtia sau vandalizeaz─â micile dughene ├«n care turci sau al┼úi imigran┼úi musulmani v├«nd kebab ori alte m─ârun┼úi┼čuri. Uneori se ajunge ┼či la crime. De c├«┼úiva ani aceste acte de violen┼ú─â s-au multiplicat, astfel ├«nc├«t autorit─â┼úile nu mai au de-a face cu ni┼čte delicte izolate, ci cu un adev─ârat fenomen.

a prezentat recent c├«teva statistici ├«ngrijor─âtoare. Din 2011 ┼či p├«n─â acum s-au produs aproape 260 de asemenea fapte. ├Än 120 de cazuri e vorba de a┼ča-numite delicte de propagand─â, mai precis de sloganuri extremiste, xenofobe, scrise de militan┼úi pe ziduri sau ├«n alte locuri publice. Au fost ┼či c├«teva cazuri de amenin┼ú─âri cu arme de foc. Cel mai mare pericol ├«l constituie ├«ns─â incendierile ┼či devast─ârile c─âminelor de imigran┼úi, consider─â autorit─â┼úile. Anchetatorii vorbesc despre fapte criminale cu motiva┼úie politic─â. De cele mai multe ori e vorba despre incendieri, despre acte de vandalism, despre agresiuni fizice ┼či v─ât─âm─âri corporale.

Jum─âtate dintre delictele violente cu motiva┼úie rasial─â au loc ├«n landurile fostei RDG. ┼×i asta ├«n condi┼úiile ├«n care acolo tr─âie┼čte mai pu┼úin de un sfert din popula┼úia ┼ú─ârii. S-a constatat de asemenea c─â exist─â o cre┼čtere a num─ârului de delicte motivate politic ├«n regiuni cu un num─âr mai mic de imigran┼úi (├«n compara┼úie cu media na┼úional─â). 

Cifrele prezentate de Ministerul de Interne s├«nt criticate de opozi┼úie, ├«n special de reprezentan┼úii partidului Verzilor, care sus┼úin c─â statisticile au fost ÔÇ×├«ndulciteÔÇť. Dac─â evaluarea s-ar face de c─âtre societatea civil─â, atunci cifra delictelor motivate politic ar fi dubl─â. ├Än orice caz, cele mai multe fapte s├«nt puse pe seama NSU, o grupare underground na┼úional-socialist─â care devine tot mai puternic─â ├«n ciuda arest─ârii ├«n urm─â cu c├«┼úiva ani a principalilor s─âi lideri.

Situa┼úia pare s─â scape de sub control, mai ales c─â procesul NSU a fost mediatizat, astfel ├«nc├«t mesajele rasiste, xenofobe ale liderilor, precum ┼či crimele pe care le-au comis au ajuns la publicul larg. Faptul c─â unii s-au l─âsat sedu┼či de sloganurile lansate ├«n timpul procesului e, poate, explicabil sociologic. Faptul c─â s-au apucat s─â comit─â alte asemenea crime e, evident, de neiertat. 

Dep─â┼čite de situa┼úie ┼či cu mijloace insuficiente, autorit─â┼úile au cerut sprijinul popula┼úiei pentru a depista din timp pe cei care ar putea produce asemenea fapte. Dar nici apelurile la vigilen┼ú─â lansate de Poli┼úie nu s├«nt de mare folos. C─âci adesea, ├«n urma apelurilor, se primesc prea multe declara┼úii pentru a putea fi procesate. ├Än plus, s-a ├«nt├«mplat, adesea, ca cet─â┼úeni de bun─â-credin┼ú─â s─â reclame autorit─â┼úilor ni┼čte suspiciuni care s-au dovedit, p├«n─â la urm─â, false. Vigilen┼úa cet─â┼úeneasc─â s-a transformat ├«n isterie, ├«n v├«n─âtoare de vr─âjitoare.

Una peste alta, presiunea pe guvernul german e foarte mare: pe de o parte, trebuie s─â g─âseasc─â o solu┼úie la problema imigran┼úilor, care s├«nt tot mai numero┼či: Germania, Suedia ┼či Austria s├«nt ┼úinte predilecte pentru solicitan┼úii de azil din ┼ú─ârile s─ârace, ┼či nici una din aceste ┼ú─âri nu dispune de resurse pentru a face fa┼ú─â num─ârului foarte mare de cereri. Pe de alt─â parte, autorit─â┼úile trebuie s─â controleze (mai precis, s─â elimine) aceste grup─âri periculoase de extrema dreapt─â. 

├Än ce m─âsur─â se poate baza pe sprijinul cet─â┼úenilor? Legile din Germania sanc┼úioneaz─â orice derapaj nazist sau nega┼úionist; societatea, ├«n ansamblu, condamn─â ┼či marginalizeaz─â revizionismul. Sistemul de educa┼úie promoveaz─â, cel pu┼úin teoretic, toleran┼úa ┼či multiculturalismul. Apari┼úia mi┼čc─ârii NSU (sau a altor grup─âri asem─ân─âtoare) e dezarmant─â. Germania are de luptat pe dou─â fronturi. C─âci acestor grup─âri periculoase de extrema dreapt─â li se opun ni┼čte forma┼úiuni, la fel de periculoase ┼či la fel de dispuse s─â recurg─â la violen┼ú─â, de extrema st├«ng─â.  

Foto: wikimedia commons

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul ├«n care Statele Unite se raporteaz─â la Taiwan e adesea descris ca fiind ÔÇ×ambiguitate strategic─âÔÇŁ.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemen╚Ťa cu care Viktor Orb├ín respinge ultimul set de sanc╚Ťiuni ├«mpotriva Rusiei precum ╚Öi alte m─âsuri de sprijin pentru Ucraina arat─â distan╚Ťa care se casc─â ├«ntre Ungaria ╚Öi Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia convie╚Ťuie╚Öte constant cu rusofilia, admira╚Ťia cu panica, tentativa colabor─ârii cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie moral─â a lumii europene se oglinde╚Öte ╚Öi ├«n insuficien╚Ťa modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dac─â izb├«nda Ucrainei ├«n fa╚Ťa Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o triste╚Ťe melancolic─â.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existen╚Ťa ÔÇ×m─âgarului cu un singur corn ├«n frunteÔÇŁ a fost confirmat─â ╚Öi de Aristotel.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Vlad Constantinesco ╚Öi St├ęphane Pierr├ę-Caps: o pledoarie pentru libertate
Ofer─â o imagine complex─â ╚Öi coerent─â a raporturilor dintre Constitu╚Ťie, stat, societate ╚Öi individ.
Iconofobie jpeg
Bifurca╚Ťiile g├«ndirii etice
Din p─âcate, ÔÇ×a╚ÖezareaÔÇť (etic─â) pe toate nivelurile de g├«ndire r─âm├«ne inaccesibil─â multora dintre noi.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Noroc chior
Dic╚Ťionarele noastre mai ├«nregistreaz─â ├«ns─â c├«teva caracteriz─âri similare, norocul put├«nd fi apreciat superlativ ca ÔÇ×orbÔÇŁ, ÔÇ×porcescÔÇŁ, ÔÇ×cu carulÔÇŁ.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Activit─â╚Ťi de week-end
├Än via╚Ť─â trebuie s─â ╚Ötii trei lucruri: ce vrei ÔÇô adic─â s─â ai un scop, ├«n ce crezi ÔÇô adic─â s─â respec╚Ťi ni╚Öte valori ╚Öi ce trebuie s─â faci ÔÇô adic─â ce ac╚Ťiuni ├«ntreprinzi.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA ┼či ATP au spus c─â a interzice sportivi (chestie care nu implic─â ┼ú─ârile lor, deja puse pe tu┼č─â de toat─â lumea) ├«ncalc─â principiul nediscrimin─ârii pe baz─â de na┼úionalitate.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?