Exerciţii de retorică

Publicat în Dilema Veche nr. 562 din 20-26 noiembrie 2014
Cioace jpeg

Alegerile recent încheiate oferă un bun exemplu de retorică aplicată, confirmată în esenţa ei, şi nu în reţetarul caricatural care îi degradează imaginea. Retorica presupune adevărată adaptare la destinatar şi un rol esenţial al ethosului; iluziile ei iau adesea forma unei mitizări a comunicării strategice şi pot conduce la pierderea contactului cu realitatea.

În mass-media, adaptarea la destinatar a discursului politic s-a manifestat de cele mai multe ori prin coborîrea mesajului, prin simplificare, atac rudimentar: or, se pare că toate acestea  presupuneau o imagine falsă – prin generalizare – a publicului. Se pare că televiziunile care propun programe (de divertisment sau politice) pentru un public agresiv şi lipsit de complicaţii intelectuale nu s-au adaptat cu adevărat şi nici nu şi-au cunoscut cu adevărat destinatarii reali sau potenţiali. S-a văzut că această atitudine se poate răzbuna, inclusiv prin autoînşelare. Imaginea falsă a destinatarului şi mesajul rudimentar ajung să fie crezute, în primul rînd, de cei care îl produc. Contrazicerea lor de către realitate le poate produce stupoare chiar autorilor de mesaje rudimentare.  

Discursul politic produs în această campanie a ilustrat foarte bine rolul ethosului în persuasiune. Ideea fundamentală e că imaginea celui care argumentează, personalitatea şi credibilitatea sa sînt cel puţin la fel de importante ca argumentele propriu-zise. Ethosul poate fi construit cu intenţie, cu ajutorul consilierilor de imagine, dar are şi o componentă involuntară şi foarte relevantă; e rezultatul unor strategii, dar şi un efect inerent al spontaneităţii şi al autenticităţii care nu se poate disimula cu totul. Ethosul prealabil (ceea ce se ştie şi se crede deja despre un orator) interacţionează cu ethosul construit prin discursul însuşi: totul e, pînă la urmă, o chestiune de stil. Rolul ethosului în persuasiune e un lucru fascinant: în momentul în care cineva caută să ne convingă, şirul argumentelor sale, mai mult sau mai puţin ingenioase, mai bine sau mai puţin bine legate, se desfăşoară paralel cu ceea ce omul arată despre sine – prin ton, atitudine, cuvinte-cheie, formule de certitudine sau incertitudine etc.

Retorica aplicată a fost tot mai mult legată, în ultimele decenii, de primatul comunicării, de emfatizarea strategiilor. Numai că, atunci cînd toate strategiile sînt descrise, cînd reţetarul e la îndemîna tuturor, eficienţa lor se reduce considerabil. Astfel că strategiile au fost mult mai puţin eficiente decît ceea ce destinatarii au perceput ca fiind personalităţile din spatele discursurilor.  

Cînd toate informaţiile sînt prezente şi se bat cap în cap, iar criteriul lor de evaluare nu e limpede, discursul despre manipulare şi propagandă devine ameţitor, pentru că fiecare îl poate acuza pe celălalt. Metadiscursul despre conspiraţie, agitatori, provocatori, infiltraţi etc., presupunerea că un mare strateg şi o superstrategie stau la originea fiecărei victorii fac să se uite ceva simplu şi esenţial: că poate exista o percepţie a ethosului, inclusiv a unui anume grad de sinceritate. Desigur, în teorie, graniţa între interpretarea diferită a realităţii şi minciună e una foarte subtilă. Relativismul e util şi ne ajută să tindem către obiectivitate, să acceptăm că fiecare are adevărul lui, fiecare poate crede cu sinceritate şi bună-credinţă că dreptatea e de partea sa. E foarte posibil ca oamenii să gîndească după propriile repere: cei tentaţi de fraudă să presupună uşor frauda la alţii. Comicul uriaş şi iritant al unora dintre ideile exprimate în legătură cu votul în străinătate a ilustrat foarte bine modul de a gîndi al autorilor lor. Relativismul are totuşi limite practice: atunci cînd cineva afirmă că îi iubeşte pe toţi alegătorii, e imposibil de dovedit că nu spune adevărul, pentru că nu avem acces la interioritatea lui. Atunci cînd însă aceeaşi persoană afirmă că adversarul lui îi urăşte pe români, afirmaţia e în mod clar falsă şi descalificantă. Calificarea drept minciună nu e simplă întotdeauna, dar e adesea posibilă: cînd contradicţiile apar la mică distanţă, în funcţie de interlocutor sau chiar de la o frază la alta; cînd apar contradicţii între afirmaţia din mesaj şi actul din mesaj, între explicit şi implicit (de pildă: cînd cineva afirmă că aduce pacea şi unitatea, insultîndu-şi în acelaşi timp adversarii).

Ca şi în trecut, retorica are o ipostază banalizată şi doar aparent eficientă – şi o alta eternă şi rezistentă, prin care eşecurile celei dintîi pot fi mai uşor explicate.  

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.