Evaluarea națională – argumente și contraargumente

Publicat în Dilema Veche nr. 753 din 26 iulie – 1 august 2018
Evaluarea națională – argumente și contraargumente jpeg

Fefeleaga. La vulturi. Mări sub pustiuri. O oră din august. Etc. Dacă aveți 40+, puteți completa lista, printr-un efort de memorie, amintindu-vă titlurile textelor pe care în clasa a VIII-a le pregăteați, sub forma comentariilor tocite, învățate pe de rost, pentru examenul care pe acele timpuri se numea Treapta I. Cred că erau vreo 10-15. Și cam totul ținea de iscusința profesorului/meditatorului în construirea cît mai rotundă a unui comentariu cu multe cuvinte frumoase, respectiv în memoria noastră, a elevilor. Ce vremuri, vor spune unii, atunci se făcea carte!

Azi, elevul de clasa a VIII-a care dă examenul de Evaluare națională nu mai are de învățat pe de rost niște comentarii. De ce? Păi, cum bine se știe, pentru că accentul s-a mutat dinspre asimilarea de informație înspre competența operării cu informația. Așadar, se evaluează nu doar ce știi, ci și cum operezi cu ceea ce știi. Scurt spus și aplicat la acest examen, elevul primește un text la prima vedere, cu care trebuie să facă ceva: să motiveze că aparține unui gen sau unei specii, să caracterizeze un personaj sau să evidențieze aspecte care țin de mesajul textului.

Cum stă treaba în anul de grație 2018? Mai întîi, nu e rău de observat că la simularea din primăvară au fost așteptați să participe cei aproape 180.000 de elevi înscriși în clasa a VIII-a. La examenul propriu-zis, din iunie, au participat 142.847. Un calcul ochiometric te face să zici wow, dar unde-s cei peste 35.000 diferență? Sînt pierduți pe drum: fie nu s-au prezentat, fie sînt corigenți. Să reiau: peste 35.000 de elevi e posibil să fie corigenți sau pur și simplu să nu dorească să-și mai continue studiile. Aproximativ 20% din totalul elevilor de clasa a VIII-a. O fi mult? O fi puțin? O fi acceptabil?

Apoi, problema subiectului la limba și literatura română. La materia asta se pricepe toată lumea care știe să citească, ba chiar și cei care nu știu, cam ca la fotbal. Să-l disecăm puțin.

Prima problemă care s-a dezbătut este legată de sursă. Fragmentul propus i-a aparținut Ioanei Pârvulescu, fiind decupat din cel mai recent roman al său, Inocenții. Academicianul Eugen Simion a tăiat în carne vie, întrebîndu-se retoric „ce mare carte e Inocenții?“ și afirmînd că „între literatura de calitate, clasică, exemplară, și cea ordinară“ este o mare diferență, punînd în opoziție – random, aș zice – un Hogaș și un Sadoveanu. Prea malițios în judecata tranșantă, criticul atinge o nuanță delicată: a propune la un examen național un text aparținînd unui scriitor contemporan este un risc. Pentru că oamenii vii sînt oameni și, inevitabil, trăiesc în cercuri de orgolii, de rivalități, de simpatii și antipatii. Nu tot ce nu e literatură clasică e ordinar, în aceeași ordine de idei. În peisajul contemporan literar, care e fluid prin definiție, Ioana Pârvulescu este o scriitoare decentă. Posteritatea va spune, desigur, mai multe. Dar credeți că un text din T.O. Bobe sau din Radu Pavel Gheo, pe care îi amintesc și eu random, n-ar fi putut trezi antipatii? Dacă scrutăm subiectele din ultimii zece ani însă, vom observa ușor că, pentru prima dată, s-a propus un text dintr-un autor contemporan. De ce?

Pe de altă parte, problema reală a textului propus este alta. Elevilor li se cerea să argumenteze că acesta este unul epic. Or, total nefericit ales, fragmentul e predominant descriptiv și, altă chichiță, e scris la persoana I, viziune subiectivă. Are hint-uri ale narativității? Are. Știu elevii că viziunea narativă poate fi și subiectivă? Știu. Dar sînt aspecte care se abordează secundar în gimnaziu, iar la un examen național, principiul de bază este raportarea la medie. Dacă vrei să vezi că elevul de gimnaziu știe ce e ăla un text epic, îi dai unul care să evidențieze clar tiparele genului: narațiune, deci acțiune, personaje, timp și spațiu, viziune obiectivă. Nuanțele sînt pentru liceu.

Nu în ultimul rînd, o problemă care a trecut neobservată o reprezintă formularea cerinței, în dezacord cu programa școlară. Elevilor li s-a cerut să argumenteze că este un text epic. Fără să intru în detalii, argumentarea este un tip de discurs care presupune o ipoteză cu substrat dubitativ. Se raportează, altfel spus, la o opinie. A argumenta că albul e alb și negrul e negru e un nonsens. Programa școlară, de altfel, asociază argumentarea cu opinia, iar pentru sarcini cum este cea primită de elevi la examen, propune motivarea. De altfel, atît modelul de subiect, care apare la începutul anului școlar, cît și subiectele din anii anteriori, respectau această distincție. Argumentarea, în aceeași ordine de idei, presupune alte tipare, ca discurs, care se cer evaluate distinct, fapt pe care subiectul nu îl face, să fim înțeleși: formulare de ipoteză, ordonarea argumentelor, concluzie, conectori specifici etc. De ce anul acesta s-a făcut această eroare?

Ca o ultimă nuanță: teoria evaluării spune că la un examen național acoperi o plajă largă dintre informațiile și competențele de evaluat și că nu evaluezi de două ori același lucru. Una dintre cerințe însă solicita elevilor să identifice două cuvinte care conțin vocale în hiat. Deci același conținut, evaluat de două ori.

27% din elevii care au susținut examenul nu au reușit să ia note peste 5. Să-i adăugăm celor care nu s-au prezentat. Rezultă un procent de aproximativ 40% din totalul elevilor care s-au aflat în clasa a VIII-a, aproximativ 73.000 de elevi. O fi mult? O fi puțin?

Rămîne să vedem, săptămîna viitoare, cum stă treaba cu bacalaureatul. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul în care Statele Unite se raportează la Taiwan e adesea descris ca fiind „ambiguitate strategică”.
Bătălia cu giganții jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemența cu care Viktor Orbán respinge ultimul set de sancțiuni împotriva Rusiei precum și alte măsuri de sprijin pentru Ucraina arată distanța care se cască între Ungaria și Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia conviețuiește constant cu rusofilia, admirația cu panica, tentativa colaborării cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie morală a lumii europene se oglindește și în insuficiența modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dacă izbînda Ucrainei în fața Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o tristețe melancolică.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existența „măgarului cu un singur corn în frunte” a fost confirmată și de Aristotel.
O mare invenție – contractul social jpeg
Vlad Constantinesco și Stéphane Pierré-Caps: o pledoarie pentru libertate
Oferă o imagine complexă și coerentă a raporturilor dintre Constituție, stat, societate și individ.
Iconofobie jpeg
Bifurcațiile gîndirii etice
Din păcate, „așezarea“ (etică) pe toate nivelurile de gîndire rămîne inaccesibilă multora dintre noi.
„Cu bule“ jpeg
Noroc chior
Dicționarele noastre mai înregistrează însă cîteva caracterizări similare, norocul putînd fi apreciat superlativ ca „orb”, „porcesc”, „cu carul”.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Activități de week-end
În viață trebuie să știi trei lucruri: ce vrei – adică să ai un scop, în ce crezi – adică să respecți niște valori și ce trebuie să faci – adică ce acțiuni întreprinzi.
Un sport la Răsărit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA şi ATP au spus că a interzice sportivi (chestie care nu implică ţările lor, deja puse pe tuşă de toată lumea) încalcă principiul nediscriminării pe bază de naţionalitate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?