Europa reală

Publicat în Dilema Veche nr. 935 din 10 – 16 martie 2022
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg

E cunoscută observația lui Henri Poincaré, citată undeva și de Mircea Eliade în susținerea ideii că perspectiva creează fenomenul: „Un naturalist care n-ar fi studiat elefantul decît la microscop ar putea oare socoti că posedă o cunoaștere suficientă a acestui animal?”. Se poate oricînd extrapola legitim: cineva care studiază atent mecanismele și instituțiile Uniunii Europene ar putea socoti că posedă o cunoaștere suficientă a Europei?

Experiențele tragice pun totul în altă perspectivă. Asta se întîmplă rar, pentru că experiențele tragice, de fapt, sînt două: pentru indivizi, moartea, și pentru comunități, războiul. Nu ne apropiem de moarte în fiecare zi (de fapt, avem impresia că ne tot îndepărtăm de ea și întîlnirea cu ea e mereu bruscă, neașteptată), după cum generații întregi, deja, nu mai știu ce e războiul. Și totuși, forța unor asemenea repuneri în perspectivă ale celor ale vieții prin experiența tragică e atît de mare, iar sentimentul că acesta e adevărul e atît de puternic că te îngenunchează și-ți aduc lacrimi în ochi. Lacrimi de durere sau, mai degrabă, de regret; regret că n-ai știut, că ai știut și ai uitat, că ai uitat și n-ar fi trebuit să uiți...

Toți Părinții creștini ne învață asta: pune orice faci, zi de zi și ceas de ceas, în perspectiva morții, căci doar așa înțelegi adevărata valoare a lucrurilor și doar așa poți intui adevărul vieții. Ah, da, Europa creștină s-a slăbănogit, ești mai convingător dacă citezi ceva din Europa păgînă. Să-i citim, atunci, pe stoici. Uitați-vă la Marc Aureliu, împăratul predispus la tristețe – aș putea umple zece pagini cu gîndurile lui despre cît de înțelept este să gîndești totul în perspectiva morții. Și Marc Aureliu făcea războaie teribile. Se spune că era chiar bun la făcut războaie.

De cînd a început războiul din Ucraina absorb știrile, mă îmbib cu știri, nu mai vreau altceva decît știri – știri militare, știri de pe front. Nu mai pot consuma eseuri istorice explicative și nu mai pot consuma „scenariile” de ieșire din criză (chestii deștepte de genul ori îl omoară cineva pe Putin, ori ne omoară el pe noi – mulțumesc că-mi spuneți, nu m-aș fi gîndit). Nu mai pot consuma nici măcar declarațiile politice ale personajelor relevante, nicicum interviuri cu politicieni. Am impresia că toate acestea sînt vorbe uscate. Viața, acum, e pe front. Și în spatele lui, unde umanitatea încă rezistă prin solidaritate și ajutor pentru refugiați. Doar despre front vreau să știu! Cred că  totul se va termina într-un mod de nimeni știut acum, imposibil de anticipat, așa că nu pierd vremea ascultînd „scenarii”.

Însă, dacă știu ceva cu siguranță este că noi, europenii, ne vom schimba profund perspectivele asupra Europei. Războiul pune în altă perspectivă Europa și europenitatea. Cred că azi, acum, deja ceea ce înseamnă să fii european este diferit de ceea ce însemna acum o lună, iar ceea ce însemna europenism/europenitate acum o lună va fi foarte diferit de ceea ce va însemna la sfîrșitul acestui episod oribil. Iar consecințele vor fi puternice în Uniunea Europeană, care este acum forțată de această repunere în perspectivă a Europei să devină repejor altceva. De pildă, acum o lună de zile, Marea Britanie era în afara Europei, iar Polonia era pusă la colț pentru că are nu știu ce comisie în cadrul Curții Supreme care judecă abaterile disciplinare ale judecătorilor în loc să aibă un alt fel de comisie în altă parte, care să funcționeze altfel. Profesorul cel mai exigent de Europa era Germania. În zilele premergătoare războiului și în prima zi de război, ministrul de Externe german încă anunța că decuplarea băncilor rusești de la SWIFT nu e o idee bună pentru că există și ONG-uri cu conturi în băncile acelea și ce-o să se întîmple cu ele, și există și studenți care-și primesc bursele în conturi din acele bănci și ei ce-o să facă? Evident, Germania era grijulie cu studenții și cu ONG-urile, și era complet dezinteresată de banii imenși pe care ea însăși îi plătește Rusiei pentru gazul cu care stă la căldurică și care bani trebuie să curgă în continuare spre Rusia prin bănci pentru ca pe sens contrar să continue să vină gazul. În treacăt fie spus, și azi gazul rusesc curge spre Europa pe aceleași conducte ca acum o lună, și azi Europa plătește banii pe gazele acelea în aceleași bănci rusești care sînt exact acelea exceptate de la excluderea din SWIFT. Dar să revenim. Exact în acele zile de început de coșmar, Polonia sfida Rusia arătînd că este prima țară din UE care nu se teme de Putin. Într-o înregistrare menită să înfricoșeze pe toată lumea, autocratul de la Kremlin avertiza că intră în Ucraina ca să „demilitarizeze și să denazifice”, și să ferească Dumnezeu pe cel care va ajuta Ucraina, c-o să vadă ce n-a văzut. În 24 de ore, Polonia trimitea primul convoi cu arme și muniție pentru ucraineni, fotografiile camioanelor fiind puse pe site-ul Președinției poloneze. De a doua zi, una după alta, țările europene au început să anunțe că vor trimite arme și muniție rezistenței ucrainene. Lecție simplă, pe care mult încercatul popor polonez o știe: ca să învingi un adversar, în primul rînd trebuie să-ți învingi frica de el. Acum, revin la punerea în perspectivă: cine e mai european, Polonia cu secția ei discutabilă care judecă anapoda disciplina judecătorilor, dar stă ca prim gardian al continentului cînd Rusia atacă, sau Germania care o fi avînd secția potrivită de judecare a abaterilor disciplinare ale judecătorilor, dar a balansat între egoism energetic și teamă îmbuibată cînd Rusia ataca Ucraina pentru a veni la atitudinea potrivită doar după ce a rămas într-o jenantă izolare? Și cine apare mai european între Marea Britanie, poate cel mai curajos oponent al Rusiei putiniste din toată lumea, dar ieșită din UE ca urmare a unui referendum pe care noi toți îl regretăm, și Italia care nu știa nici ea cum să menajeze mai bine relațiile cu gazele lui Putin, altfel campioană la integrare? Dar între admirabil de curajoasele țări baltice – uitați-vă la noi, cum ne-am pitit în pluton, și la ei, cum au ținut sus steagul Europei indiferent cît de urît îi privea de peste gard Putin – și ifosele Ungariei aflată realmente la un pas de trădare, cine pare mai european?

Nu în ultimul rînd, (re)punerea în perspectivă a Europei ca realitate culturală ce a rodit politic va însemna o redefinire a valorilor ei fundamentale. Atașamentul la Europa se va măsura altfel decît prin numărul steagurilor-curcubeu arborate, procedurile de scos judecătorii la pensie sau numărul de trotinete publice. Deodată, chestiuni care ni se păreau importante se vor vedea în adevărata lor dimensiune – nici chiar nimicuri, dar nici gaură-n cer. Nu spun că o atare repunere în perspectivă rezolvă problemele mari, reale ale Europei. Chestiunea poluării și a energiei, chestiunea statului de drept sau cea a eliminării rasismului rămîn nerezolvate. Dar va lipsi elanul utecist-maoist cu care începuseră să fie abordate în ultimii ani, ceea ce mă îndeamnă să cred că s-ar putea face pași eficienți pentru rezolvarea lor. În orice caz, vor trebui puși în fruntea Europei oameni care chiar au dovedit că sînt gata să se sacrifice fără să clipească pentru ea. Restul pot foarte bine să-și gestioneze prosperitatea și carierele politice în planul doi.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Mufasa Regele Leu și actorii care dau voce personajelor în varianta dublată Colaj
„Mufasa: Regele Leu” ajunge în România. Cine dă voce personajelor în varianta dublată
Pe 18 decembrie 2024, publicul din România va putea viziona la cinema noul film al studiourilor Walt Disney Pictures, „Mufasa: Regele Leu”, o producție care prezintă (servește ca prequel) evenimentele ce preced povestea binecunoscutului film „Regele Leu”.
masini trafic  Foto carVertical jpg
Ce mașini fac cele mai puține accidente în funcție de culoarea pe care o au
În general, oamenii nu cred că culoarea unei mașini poate influența numărul de accidente în care aceasta este implicată, considerând că doar vehiculele viu colorate sunt mai sigure.
carne de porc la sare
Boala gravă pe care o poți face doar gustând în timp ce prepari bunătăți de Crăciun. Au fost 31 cazuri în România, anul trecut
La nivel mondial se înregistrează aproximativ 10.000 cazuri anual, iar în România, anul trecut, au fost tratate 31 cazuri, număr în creștere față de anul anterior. Boala nu se transmite de la om la om, însă te poți îmbolnăvi foarte ușor consumând carne infestată.
Timişoara-decembrie 1989 FOTO FORTEPAN/Urban Tamas
15 decembrie: La Timişoara s-a strigat pentru prima dată „Jos Ceauşescu!”. Începutul Revoluţiei din 1989
La 15 decembrie 1989, o demonstraţie de solidaritate cu pastorul Laslo Tokes declanşa o mişcare de protest împotriva regimului comunist la nivel naţional. Tot într-o zi de 15 decembrie, în 1947, se năştea George Pruteanu, celebru datorită emisiunii sale „Doar o vorbă săț-i mai spun”.
Aurora Boreală în Laponia Foto Eturia
Laponia, destinația externă cea mai căutată în luna decembrie. Oferte la prețuri reduse pentru 2025
Laponia continuă să fie una dintre cele mai populare atracții de Crăciun. Pentru sezonul 2025, au fost deja anunțate primele oferte pentru excursii în această destinație, care oferă oportunitatea de a experimenta magia Crăciunului în regiunile nordice.
image png
Mihaela Bilic, despre alimentul care ne distrugem organismul. Este consumat în timpul postului: „Postul nu face bine și nu ajută organismul decât atunci când...”
Românii care țin post se axează mai mult pe eliminarea produselor lactate, însă uită că un aliment consumat în exces le poate afecta sănătatea. Medicul nutriționist Mihaela Bilic a explicat în detaliu despre ce este vorba.
muzeul FOTO Ionica Nechifor jpg
Instituția publică din România care face profit 3.5 milioane de lei. Cum reușește un institut de cercetare să concureze cu mediul privat
În nordul extrem al României se află probabil singura instituție publică din România care face profit. Ba mai mult, asemeni unei societăți comerciale îl investește în dezvoltare. A încheiat anul cu 3.5 milioane de lei în conturi și a derulat investiții de peste 4 milioane de euro.
Condiții precare la Spitalul pentru Copii din Cluj Napoca Foto Mănici din Cluj Napoca jpg
Condiții deplorabile la Spitalul pentru Copii din Cluj-Napoca. Reacția unei mame: „O experiență îngrozitoare, am rămas traumatizată”
O mămică, care a fost internată împreună cu bebelușul său de doar două luni în secția Pediatrie 1, din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii din Cluj-Napoca, a povestit despre condițiile precare din unitatea medicală.
image png
Motivul neașteptat pentru care Ozana Barabancea nu va avea brad de Crăciun în acest an: „Nu sunt foarte fericită, dar ce să fac? Asta e!”
În timp ce vedetele autohtone din showbiz își etalează brazii de Crăciun pe rețelele de socializare, la polul opus se află Ozana Barabancea care a decis că anul acesta nu va împodobi pomul. Soprana a venit cu o explicație în acest sens.