Etcetera

Publicat în Dilema Veche nr. 661 din 20-26 octombrie 2016
„Cu bule“ jpeg

Într-un articol publicat de Caragiale în ziarul Epoca (din 17 mai 1897) se poate citi o mică digresiune filologică plurilingvă, care acumulează mai multe formule cu rol de suspendare a enumerării: „în ţara noastră, în literatura noastră, în progresul nostru, în toate ale noastre, et coetera, cum zicea romanul de pe malurile Tibrului, şi celelalte, cum zice românul de pe malurile Dîmboviţei cu apă dulce, che ta lipa, cum zicea răposatul Vilarà, iproci iproci, cum spunea adormitul întru nefericire, răposata victimă disgraţiată a lui Neselrode, gheneral lieutenant şi locţiitor împărătesc Pavel Dimitrievici Kisseleff“… Toate formulele pomenite – similare prin structură şi funcţie şi avînd sensul comun „şi restul“ – au circulat în diverse perioade în română; slavonismul i proci şi grecismul ke ta lipa au ieşit din uz, lăsînd loc traducerii româneşti şi celelalte (lucruri) şi mai ales latinismului internaţional et cetera. Nu e nimic neobişnuit în apariţia şi circulaţia acestor forme: cuvintele cu rol discursiv, mai ales marcatorii invariabili, se împrumută cel mai uşor dintr-o limbă în alta, dar pot fi şi calchiaţi, transpuşi în material autohton.

I proci apărea des în secolele trecute, în documentele de cancelarie şi în textele religioase redactate în slavonă, din care a trecut apoi în cele româneşti; îl găsim la Miron Costin şi la Antim Ivireanul. În cea mai veche gramatică românească, a lui Dimitrie Eustatievici (1757), enumerările se încheie de obicei cu formula şi altele, uneori şi prin i proci: „1 Numele, 2 Graiul iproci“. Grecismul echivalent – che (sau ke) ta lipà (alcătuit din conjuncţie, articol şi substantiv neutru plural, cu sensul „restul“, „celelalte lucruri“) – are multe atestări interesante în secolul al XIX-lea. Accentuarea pe silaba finală e pusă în evidenţă de prezenţa sa în rimă, în versurile lui Nicolae Istrati, Corespondenție între doi amorezi sau limba romănească la anii 1832 și 1822, publicate în Almanah de învățătură și petrecere (Iaşi, 1844). Textul lui Istrati urmărea să producă un efect comic prin acumularea de grecisme: „Axafna [deodată] cu duioșie, te rog mult a m-asculta, / Să nu faci schepsis, tertipuri, nerozii, chetalipa“. Formula grecească apare în comediile epocii, în vorbirea străinilor (Lacherdopulos, din Muza de la Burdujăni a lui Negruzzi), dar şi a inşilor mai vîrstnici şi de modă veche, la Alecsandri; „În zadar am rostit: «Nu întindeți sfoara prea tare… Nu vă întindeți mai mult decît plapoma… Nu înmulțiți armata, căci se înmulțesc datoriile și se jignește integritatea Imperiului otoman… che ta lipa»“ (Gură cască, om politic); „teatruri vrei? ai; pasagiuri române ca la Bucureşti vrei? ai; che-ta-lipa“ (Cucoana Chiriţa la Paris).

Etcetera (adesea repetat la sfîrşitul enumerării) este folosit curent începînd din secolul al XIX-lea. Latinismul a fost scris – în română ca şi în alte limbi care l-au preluat – atît într-un cuvînt, cît şi cu elementele componente despărţite: et cetera (şi cu variantele et caetera şi et coetera). Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic (DOOM2, 2005) a optat pentru scrierea sa în două cuvinte, dar dicţionarul academic (Dicţionarul limbii române, DLR, Litera E, 2010) l-a tratat ca pe un cuvînt sudat. Acelaşi dicţionar a înregistrat şi un derivat glumeţ, o creaţie ad-hoc a lui Codru Drăguşanu: „plebea, după cum îi e originea, îşi exprimă puţinele idei sîrbo-bulgăreşte, germano-ungureşte, italo-spanioleşte, muscăleşte, turceşte, etcetereşte – numai rar româneşte“. Au circulat mai multe variante ale latinismului: una, înregistrată la Heliade Rădulescu şi la Asachi, ecetera, se explică printr-o sursă italienească (eccetera). Forma actuală eccetera (pronunţată ekcetera), neadmisă de normă, s-ar putea explica prin influenţa formei scrise din italiană. O altă variantă a cuvîntului reflecta modelul german şi slav de pronunţare a literelor latine, cu c urmat de e sau i citit ţ (ca în Ţiţero, formă frecventă la autorii vechi). Forma etţetera a fost simplificată, probabil din cauza succesiunii de consoane greu de rostit, în eţetera, pronunţie transpusă şi în scris şi păstrată pînă azi, mai ales în vorbirea persoanelor mai în vîrstă. Un proces fonetic de disimilare sau tot influenţa formei italieneşti au condus la înlocuirea lui t cu c, deci la pronunţia ecţetera. Unele dintre aceste variante sînt prezente în opera lui Caragiale, de pildă la Trahanache  – „noi sîntem stîlpii puterii: proprietari, membrii Comitetului permanent, ai Comitetului electoral, ai Comitetului școlar, ai Comitetului pentru statuia lui Traian, ai Comițiului agricol și ețetera“ – şi la Farfuridi: „precum la 21, dați-mi voie (se șterge) la 48, la 34, la 54, la 64, la 74 asemenea și la 84 și 94, și ețetera“; în ambele cazuri, cuvîntul e folosit pleonastic, cu et latinesc precedat de echivalentul românesc şi. Ecţetera apare în Telegrame: „Costăchel Gudurău avocat, ecțetera“.

Azi, abrevierea etc., pronunţată adesea „pe litere“, e-tî-cî, e transcrisă ca atare, într-un stil colocvial-glumeţ pentru care găsim exemple în proza contemporană – „după aia a mai trebuit să-i pună şi Gabi Luncă, Romica Puceanu etîcî etîcî“ (Ovidiu Verdeş, Muzici şi faze) – şi în Internet: „vai ș-amar va fi de ei etîcî etîcî!“ (dyobodiu.wordpress.com).

Etcetera produce şi unele oscilaţii în materie de punctuaţie: în timp ce în română i se aplică regula care interzice virgula înainte de conjuncţia şi, în alte limbi (engleză, franceză), componentul et nu este automat echivalat cu o conjuncţie copulativă, astfel că abrevierea etc. apare în mod tipic precedată de virgulă; în italiană, ambele versiuni sînt acceptate. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Europa care ne aplauda pentru galeria de la Euro 2024 este șocată de SOS. „Circul Dianei Șoșoacă ne face de rușine”
Circul făcut de Diana Șoșoacă la dezbaterile privind alegerea președintelui Comisiei Europene i-a șocat pe europarlamentarii străini, chiar și pe naziștii germani (AfD), susține liberalul Rareș Bogdan. După ce a fost felicitat pentru românii de la Euro 2024, i se cer explicații pentru Șoșoacă.
image
ÎPS Teodosie cheamă ploaia, în această seară, pe câmpurile din Constanța. În jumătate de județ a fost deja potop
ÎPS Teodosie, ține o nouă slujbă specială împotriva secetei. Arhipiscopul Tomisului va citi rugăciuni pentru venirea ploii în timpul Sfintei Liturghii, a transmis Arhiepiscopia Tomisului.
image
Rusia desfășoară obuziere de pe vremea lui Stalin pe frontul din Ucraina. Moscova rămâne și fără stocurile din epoca sovietică
Rusia a desfășurat sute de obuziere vechi de 70 de ani pe linia frontului ucrainean, potrivit analiștilor, deoarece atât Kievul, cât și Moscova pierd cantități semnificative de echipamente pe câmpul de luptă după mai bine de doi ani de război.

HIstoria.ro

image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne
image
Încălzirea politică globală
Poate că 2024 va depăși recordul lui 2023 și va fi cel mai călduros din istorie, record pe care nu și-l dorește nimeni.