Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 952 din 7 ÔÇô 13 iulie 2022
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg

De la intrarea ├«n vigoare a Constitu╚Ťiei, respectiv de la revizuirea acesteia p├«n─â ├«n prezent, s-a creat deja un set de practici ├«n procesul de exercitare a atribu╚Ťiilor distribuite diferitelor autorit─â╚Ťi publice, la care se adaug─â jurispruden╚Ťa consistent─â a Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale. Exist─â deja premisele pentru constituirea unei tradi╚Ťii constitu╚Ťionale na╚Ťionale. Dezvoltarea ╚Öi consolidarea acestei tradi╚Ťii depinde de continuitatea Legii fundamentale. Adoptarea unei noi Constitu╚Ťii sau revizuirea frecvent─â a celei ├«n vigoare ar pune ├«n pericol rezultatele efortului de trei decenii pentru crearea premiselor unei tradi╚Ťii constitu╚Ťionale na╚Ťionale. Caren╚Ťele din textul Legii fundamentale ╚Öi deficien╚Ťele manifestate ├«n func╚Ťionarea autorit─â╚Ťilor care exercit─â cele trei puteri ├«n stat pot fi corectate ╚Öi au ╚Öi fost corectate ├«n parte prin cutumele constitu╚Ťionale ╚Öi prin jurispruden╚Ťa instan╚Ťei de contencios constitu╚Ťional. Este ├«ns─â adev─ârat c─â unele solu╚Ťii ale Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale, sub diferite influen╚Ťe politice, au tulburat echilibrul dintre autorit─â╚Ťile care exercit─â puterea legislativ─â, cea executiv─â ╚Öi cea judec─âtoreasc─â. Nimic nu se opune ├«ns─â ca aceste solu╚Ťii eronate s─â fie corectate ├«n viitor printr-un reviriment al  jurispruden╚Ťei constitu╚Ťionale.

├Än plus, prin lege organic─â, f─âr─â a fi necesar─â revizuirea Legii fundamentale, s-ar putea adopta o procedur─â riguroas─â ╚Öi transparent─â de selec╚Ťie a candida╚Ťilor care s├«nt propu╚Öi pentru numirea judec─âtorilor la Curtea Constitu╚Ťional─â, ceea ce ar tempera, m─âcar ├«n parte, criticile privind politizarea acestei instan╚Ťe. Aceste critici s├«nt justificate. Pe de o parte, dou─â dintre criteriile prev─âzute ├«n Constitu╚Ťie (preg─âtire juridic─â superioar─â ╚Öi vechime de cel pu╚Ťin 18 ani ├«n activitate juridic─â sau ├«n ├«nv─â╚Ť─âm├«ntul juridic superior), de╚Öi s├«nt necesare, r─âm├«n pur formale. Pe de alt─â parte, criteriul substan╚Ťial (├«nalt─â competen╚Ť─â profesional─â) nu este verificat ├«n mod riguros. Firesc ar fi ca, ├«nainte de numirea de c─âtre pre╚Öedinte, Senat ╚Öi Camera Deputa╚Ťilor, s─â fie propu╚Öi  de c─âtre o structur─â apolitic─â mai mul╚Ťi candida╚Ťi pentru fiecare post, s─â existe un proces transparent, cu dezbateri publice, pentru alegerea a cel pu╚Ťin trei candida╚Ťi, dintre care se va face numirea unui judec─âtor de c─âtre fiecare dintre autorit─â╚Ťile publice competente.

├Än cele trei decenii de la intrarea ├«n vigoare a Constitu╚Ťiei au existat mai multe crize politice, unele dintre ele foarte grave. F─âr─â a face un inventar al acestor crize, este de bun-sim╚Ť constatarea c─â rezolvarea lor a fost posibil─â ╚Öi pentru c─â atribu╚Ťiile puterii executive au fost distribuite ├«ntre pre╚Öedinte ╚Öi Guvern, iar pre╚Öedintele are atribu╚Ťii importante ├«n raporturile cu Parlamentul. Aceast─â amenajare a structurii autorit─â╚Ťilor publice care exercit─â puterea executiv─â ╚Öi puterea legislativ─â a fost benefic─â, pentru c─â nu a permis derapaje autoritare ale institu╚Ťiei pre╚Öedintelui  sau ale Parlamentului. Au fost c├«teva momente ├«n istoria postdecembrist─â c├«nd s-a creat riscul major de producere a unor asemenea derapaje. Conflictele dintre autorit─â╚Ťile publice, unele foarte intense ╚Öi prelungi, au perturbat sau chiar au blocat func╚Ťionarea acestora. Ponderarea reciproc─â nu numai dintre pre╚Öedinte ╚Öi Guvern, pe de o parte, ci ╚Öi dintre pre╚Öedinte ╚Öi Parlament, pe de alt─â parte, a func╚Ťionat ├«n momentele de criz─â, de cele mai multe ori, iar atunci c├«nd nu a func╚Ťionat, Curtea Constitu╚Ťional─â a intervenit pentru rezolvarea conflictelor dintre institu╚Ťiile publice, oric├«t de discutabile au fost unele dintre solu╚Ťiile adoptate. ├Än cazuri excep╚Ťionale, cum au fost procedurile de suspendare ╚Öi de demitere a pre╚Öedintelui, crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.

├Än acest context, nu pot fi omise ├«ncerc─ârile unor autorit─â╚Ťi publice din zona puterii legislative ╚Öi din cea a puterii executive de a exercita o influen╚Ť─â asupra puterii judec─âtore╚Öti mai mare dec├«t ├«ng─âduie Constitu╚Ťia. Aceste ├«ncerc─âri au fost respinse, ├«n cea mai mare parte, datorit─â at├«t modului de amenajare a sistemului autorit─â╚Ťilor publice adoptat ├«n Legea fundamental─â, c├«t ╚Öi reac╚Ťiilor benefice ale societ─â╚Ťii civile.

Punctele de vedere critice, ├«ntemeiate pe evaluarea corela╚Ťiei dintre arhitectura normativ─â a democra╚Ťiei constitu╚Ťionale ╚Öi func╚Ťionarea ├«n practic─â a autorit─â╚Ťilor publice ╚Öi a garan╚Ťiilor drepturilor ╚Öi libert─â╚Ťilor fundamentale s├«nt, ├«n mare parte, ├«ntemeiate, dar nu pun ├«n discu╚Ťie componentele esen╚Ťiale ale acestui regim politic, ci disfunc╚Ťionalit─â╚Ťile acestora. Ca urmare, r─âspunsul la aceste critici poate fi dat nu printr-o nou─â revizuire a Constitu╚Ťiei, ci prin reglajele fine care pot fi f─âcute at├«t prin legi organice, c├«t ╚Öi prin jurispruden╚Ťa Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale. ├Än filosofia politic─â ╚Öi ├«n doctrina de drept constitu╚Ťional ar trebui s─â fie abordate ÔÇô cu mai mult curaj, cu mai mare profunzime ╚Ötiin╚Ťific─â, cu mai pertinente trimiteri la experien╚Ťa constitu╚Ťional─â european─â ╚Öi cu mai abile metode de comunicare ÔÇô conflictele care s├«nt generate frecvent ├«n raporturile dintre autorit─â╚Ťile publice care exercit─â cele trei puteri ale statului. F─âr─â o asemenea fundamentare teoretic─â, legiuitorul ╚Öi instan╚Ťa de contencios constitu╚Ťional nu pot avea coeren╚Ť─â ├«n demersul de creare a unui cadru durabil ╚Öi flexibil, cu autocorec╚Ťii periodice, pentrufunc╚Ťionarea eficient─â a institu╚Ťiilor democra╚Ťiei constitu╚Ťionale.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.