Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (I)

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 948 din 9 ÔÇô 15 iunie 2022
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg

Din c├«nd ├«n c├«nd este agitat─â ├«n lumea politic─â problema revizuirii Constitu╚Ťiei. De fiecare dat─â, calul de b─âtaie este schimbarea formei de guvern─âm├«nt. Este oare necesar─â aceast─â schimbare? Pentru a r─âspunde la aceast─â ├«ntrebare este mai ├«nt├«i util recursul la principiul  ├«mp─âr╚Ťirii puterii, a c─ârui aplicare particular─â ├«n teoria politic─â modern─â a fost principiul separ─ârii puterilor ├«n stat.

├Än Despre spiritul legilor, Montesquieu a formulat o fraz─â genial─â prin simplitatea enun╚Ť─ârii unei idei care a revolu╚Ťionat modul de ├«n╚Ťelegere a puterii ╚Öi a schimbat paradigma organiz─ârii statului, ├«n special, respectiv a societ─â╚Ťii, ├«n general: ÔÇ×(e)ste o experien╚Ť─â etern─â c─â orice om care are putere este tentat s─â abuzeze de eaÔÇŽ Pentru a nu se abuza de putere trebuie ca, prin aranjarea lucrurilor, puterea s─â opreasc─â putereaÔÇŁ.

Prima idee din acest citat reflect─â, cum spune autorul, o experien╚Ť─â veche de c├«nd omul. A fost ├«ns─â nevoie de c├«teva mii de ani de experimentare a abuzului de putere pentru ca s─â se formuleze a doua idee, ca principiu de organizare a statului ╚Öi a societ─â╚Ťii. Este unul dintre principiile ├«ntemeietoare ale democra╚Ťiei constitu╚Ťionale: numai puterea poate limita puterea. Aceast─â formulare exprim─â nu numai ceea ce a devenit apoi cunoscut ca principiul separa╚Ťiei puterilor ├«n stat, care ac╚Ťioneaz─â ├«n cadrul structurilor publice, pentru cooperarea ╚Öi limitarea reciproc─â a puterilor legislativ─â, executiv─â ╚Öi judec─âtoreasc─â, ci un principiu ╚Öi mai general, aplicabil ├«n alc─âtuirea oric─ârei organiza╚Ťii, nu numai ├«n societatea politic─â, ci ╚Öi ├«n aceea civil─â, cu caracter lucrativ sau nelucrativ.

A doua idee cuprins─â ├«n fragmentul citat mai sus ÔÇô ├«n aceast─â form─â general─â, care poate fi denumit─â ÔÇ×principiul ├«mp─âr╚Ťirii puteriiÔÇŁ ÔÇô a fost oarecum uitat─â, ├«ntruc├«t a fost acaparat─â de teoria politic─â ╚Öi restr├«ns─â la o aplica╚Ťie particular─â, ca principiu al separa╚Ťiei puterilor ├«n stat. ├Än realitate, aceast─â a doua idee, ├«n care este concentrat─â contribu╚Ťia original─â a lui Montesquieu la elaborarea teoretic─â ╚Öi la construc╚Ťia practic─â a democra╚Ťiei constitu╚Ťionale, se aplic─â nu numai la v├«rful construc╚Ťiei statale, ci ╚Öi la baza acesteia ├«n forma descentraliz─ârii ╚Öi autonomiei administra╚Ťiei publice locale, nu numai ├«n organizarea statului, ci ╚Öi ├«n alc─âtuirea ├«ntregului sistem politic, ├«n forma multipartidismului ╚Öi a separa╚Ťiei activit─â╚Ťii de partid de aceea de stat, nu numai ├«n structurarea sistemului politic, ci ╚Öi ├«n aceea a ├«ntregii societ─â╚Ťi, prin complementaritatea ╚Öi consubstan╚Ťialitatea societ─â╚Ťii civile ╚Öi a societ─â╚Ťii politice.

Contrar unei opinii comune, o organiza╚Ťie, indiferent de natura ei, este cu at├«t mai solid─â cu c├«t puterea este mai ├«mp─âr╚Ťit─â ├«ntre diferitele ei structuri. Concentrarea ╚Öi centralizarea puterii constituie boala oric─ârei organiza╚Ťii, ac╚Ťion├«nd ca un factor de entropie. Tot contrar opiniei comune, ├«mp─âr╚Ťirea puterii ├«ntr-o organiza╚Ťie nu contrazice necesitatea unit─â╚Ťii acesteia, unitate care este dat─â nu de concentrarea ╚Öi centralizarea puterii, ci de rela╚Ťiile interne de cooperare ╚Öi control reciproc ├«ntre diferitele structuri ale organiza╚Ťiei, fiecare cu atribu╚Ťii bine delimitate. Prin aceste rela╚Ťii interne organiza╚Ťia lucreaz─â ca un ├«ntreg unitar, adaptabil la provoc─ârile mediului ├«n care ac╚Ťioneaz─â. Principiul ├«mp─âr╚Ťirii puterii este complementar cu ideea de conducere ╚Öi ac╚Ťiune unitar─â a oric─ârei organiza╚Ťii, exprimat─â ├«ntr-un anumit tip de ierarhie intern─â, care permite circula╚Ťia rapid─â a informa╚Ťiei ╚Öi rapiditatea deciziilor.

La nivelul ├«ntregii societ─â╚Ťi ├«n care este organizat un anumit stat, se poate spune c─â for╚Ťa ei se p─âstreaz─â c├«t timp suma puterilor distribuite ├«n societatea civil─â este mai mare dec├«t suma puterilor distribuite ├«n societatea politic─â. Atunci c├«nd acest raport se inverseaz─â, forma de organizare statal─â se pr─âbu╚Öe╚Öte, l─âs├«nd loc unei alte forme de organizare statal─â. Aceast─â idee este o axiom─â a democra╚Ťiei constitu╚Ťionale. ├Än aceast─â form─â general─â, principiul ├«mp─âr╚Ťirii puterilor, care presupune unitatea acestora prin cooperare ╚Öi control reciproc, ac╚Ťioneaz─â ca o barier─â ├«n calea tendin╚Ťei naturale de concentrare ╚Öi de centralizare a puterii, specific─â sistemelor politice autoritare sau totalitare.

Unitatea ╚Öi for╚Ťa statului, precum ╚Öi cele ale societ─â╚Ťii ├«n ansamblul ei depind de distribu╚Ťia ra╚Ťional─â a puterilor ├«ntre diferitele structuri, de raporturile de colaborare ╚Öi de control reciproc dintre acestea, de cultura politic─â democratic─â a celor care populeaz─â aceste structuri ╚Öi de experien╚Ťa acumulat─â ├«ntr-o perioad─â rezonabil─â de timp, suficient─â pentru a corecta ╚Öi testa  modul de func╚Ťionare a statului ╚Öi a societ─â╚Ťii ├«n care acesta este organizat.

Ultimul element, respectiv experien╚Ťa politic─â democratic─â proprie, explic─â de ce nu exist─â o re╚Ťet─â unic─â de alc─âtuire ╚Öi func╚Ťionare a democra╚Ťiei constitu╚Ťionale. Acest sistem politic, p─âstr├«nd principiile sale fondatoare, dob├«nde╚Öte o ├«nf─â╚Ťi╚Öare particular─â, de la stat la stat, de la continent la continent. Este motivul pentru care, oric├«te similarit─â╚Ťi ar fi identificate ├«n Constitu╚Ťiile diferitelor state organizate pe temeiul democra╚Ťiei constitu╚Ťionale, acestea nu vor duce niciodat─â la concluzia unei identit─â╚Ťi, recognoscibile indiferent de loc ╚Öi timp. Acest mod de exprimare particular─â a principiilor democra╚Ťiei constitu╚Ťionale se confirm─â ╚Öi ├«n ceea ce prive╚Öte principiul separa╚Ťiei puterilor. Spre deosebire de modelul nord-american, ├«n care exist─â o diferen╚Ťiere net─â ├«ntre structurile puterii care exercit─â puterea legislativ─â, cele care exercit─â puterea executiv─â ╚Öi cele care exercit─â puterea judec─âtoreasc─â, la nivel statal ╚Öi la nivel federal, ├«n Constitu╚Ťia Rom├óniei, ca ├«n mai toate Constitu╚Ťiile europene, aceast─â diferen╚Ťiere nu mai este la fel de clar─â.

Not─â: ├«n acest text ╚Öi ├«n urm─âtoarele dou─â pe aceea╚Öi tem─â se reg─âsesc idei ╚Öi formul─âri din articolul ÔÇ×30 de ani de stabilitate constitu╚Ťional─âÔÇť, publicat anterior.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.