Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 949 din 16 ÔÇô 22 iunie 2022
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg

Putin invadase Ucraina de vreo dou─â s─âpt─âm├«ni, c├«nd am citit o foarte interesant─â anchet─â jurnalistic─â realizat─â de news.yahoo.com. Presa interna╚Ťional─â difuza ╚Ötiri uimitoare, despre luneti╚Ötii ucraineni care ├«mpu╚Öc─â ├«nal╚Ťi ofi╚Ťeri ru╚Öi pe frontul din Ucraina. ├Än general, lumea asista uimit─â la o evolu╚Ťie militar─â nea╚Öteptat─â: ucrainenii nu doar c─â rezistau invaziei lui Putin, dar se puteau vedea chiar semnele unei contraofensive. Era clar p├«n─â ╚Öi pentru cel mai nepriceput observator c─â diferen╚Ťa dintre armata ucrainean─â cu care se confruntaser─â ru╚Öii ├«n 2014 ╚Öi cea pe care o aveau ├«n fa╚Ť─â acum, ├«n 2022, este imens─â. Desigur, cineva ├«i ajutase. Era evident pentru toat─â lumea cine.

Acest articol din news.yahoo.com se baza pe discu╚Ťiile jurnalistului cu mai mul╚Ťi ├«nal╚Ťi responsabili din CIA, fire╚Öte nenumi╚Ťi. Astfel, jurnalistul a putut detalia ÔÇô c├«t a putut ÔÇô programul secret prin care SUA a ajutat Ucraina s─â-╚Öi construiasc─â capacitatea de ap─ârare ├«n fa╚Ťa armatei ruse. Pe scurt, ├«ncep├«nd cu 2015, CIA a trimis ├«n zona Donbas un num─âr neprecizat de instructori militari care i-au ├«nv─â╚Ťat pe ucraineni s─â foloseasc─â armamentul defensiv american ultraperformant, cum s─â se camufleze, cum s─â evite detectarea prin mijloacele digitale folosite de ru╚Öi, cum s─â comunice ├«ntre ei astfel ├«nc├«t s─â nu poat─â fi intercepta╚Ťi de tehnica ruseasc─â, cum s─â poat─â ei monitoriza comunica╚Ťiile militare ruse╚Öti, cum s─â se organizeze ├«n ap─ârare sau ├«n insurgen╚Ť─â, cum s─â planifice opera╚Ťiuni militare ╚Öi altele asemenea. Printre aceste programe figura ╚Öi antrenamentul luneti╚Ötilor ucraineni, care fuseser─â cu totul anihila╚Ťi ├«n 2014 printr-o tehnologie secret─â ruseasc─â, de care, acum, americanii i-au ├«nv─â╚Ťat cum s─â se fereasc─â. Dar ceea ce mi-a atras mai mult aten╚Ťia ├«n acel articol a fost urm─âtorul fragment: ÔÇ×C├«nd paramilitarii CIA au ajuns pentru prima dat─â ├«n estul Ucrainei dup─â incursiunea militar─â rus─â din 2014, misiunea lor a avut dou─â direc╚Ťii. Prima, s─â identifice modul ├«n care CIA ar fi putut s─â le fie cu adev─ârat de ajutor for╚Ťelor speciale ucrainene care luptau cu militarii ru╚Öi ╚Öi cu alia╚Ťii lor, separati╚Ötii, ├«ntr-un r─âzboi de uzur─â ├«n Donbas. Dar a doua direc╚Ťie a fost aceea de a testa determinarea ucrainenilor. CIA trebuia s─â afle cum stau ucrainenii cu coloana vertebral─â. ├Äntrebarea era: ┬źO vor lua la s─ân─âtoasa c├«nd va fi s─â fie sau vor rezista ╚Öi vor lupta?┬╗, dup─â cum a formulat un oficial. To╚Ťi paramilitarii CIA au raportat superiorilor lor c─â, ├«ntr-adev─âr, ucrainenii s├«nt gata s─â lupteÔÇŁ. Nu s-au ├«n╚Öelat.

Pentru americani, evaluarea st─ârii de spirit a ucrainenilor era esen╚Ťial─â, dup─â lec╚Ťiile din Afganistan ╚Öi Irak. ├Än aceste dou─â ╚Ť─âri, americanii au cheltuit zeci de miliarde de dolari pentru a construi armate care s─â lupte cu islami╚Ötii ╚Öi nu a ie╚Öit nimic ÔÇô solda╚Ťii locali, pl─âti╚Ťi, echipa╚Ťi ╚Öi antrena╚Ťi de americani, fie nu luptau deloc, fie sabotau, fie d─âdeau pur ╚Öi simplu fuga la inamic cu prima ocazie. ├Än Ucraina, ├«ns─â, americanii au ├«n╚Ťeles c─â aveau de-a face cu alt gen de oameni. ╚śi i-au ajutat. ╚śi a╚Öa avem acum, ├«n Ucraina, o for╚Ť─â militar─â na╚Ťional─â care ├«╚Öi ap─âr─â ╚Ťara uimitor de eficient ├«n fa╚Ťa unei armate care, p├«n─â de cur├«nd, era socotit─â invincibil─â.

Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit. Este o lec╚Ťie despre for╚Ťa inimii. F─âr─â ├«ndoial─â c─â ├«n lipsa sprijinului logistic, politic, moral ╚Öi financiar al Occidentului, ╚Öi ├«n primul r├«nd al Americii, Ucraina nu ar fi fost capabil─â s─â dea ru╚Öilor o asemenea entuziasmant─â replic─â militar─â. Dar ce e imediat de ad─âugat este c─â acest sprijin masiv a fost mobilizat nu de con╚Ötiin╚Ťa moral─â, amor╚Ťit─â ╚Öi flasc─â a Occidentului, ci de puternica impresie pe care a l─âsat-o lumii inima ucrainean─â. Ast─âzi, lumea nu trimite Ucrainei arme ca s─â reziste, ci o face pentru c─â Ucraina rezist─â! Sigur c─â armele ╚Öi tehnologia determin─â succesul unor ac╚Ťiuni militare, dar f─âr─â inim─â, f─âr─â curaj ╚Öi determinare, f─âr─â disponibilitatea omeneasc─â spre eroism, un r─âzboi nu va fi niciodat─â c├«╚Ötigat. Sau, mai exact, un r─âzboi ├«ndreptat ├«mpotriva unui popor care este gata de eroism colectiv e pierdut. Mai repede sau mai t├«rziu, cu mai mult sau mai pu╚Ťin s├«nge v─ârsat, dar e pierdut. Ru╚Öii ├«nva╚Ť─â asta, acum, pe pielea lor.

├Än acest context, ÔÇ×├«n╚Ťelep╚ŤiiÔÇŁ Occidentului ├«ndeamn─â Ucraina s─â cedeze. Solu╚Ťiile occidentale ├«n fa╚Ťa invaziei ruse duc, toate, ├«n aceea╚Öi direc╚Ťie: cedare de teritorii. Mai pe scurt: Rusia trebuie s─â ias─â victorioas─â sau, m─âcar, s─â se aleag─â cu ceva dup─â ce a invadat Ucraina. De ce? Nu pentru c─â are dreptate, nu pentru c─â preten╚Ťiile ei s├«nt justificate, ci pentru c─â e Rusia. Kissinger, laureat Nobel pentru Pace, guru al diploma╚Ťilor de oriunde, argumenteaz─â chiar a╚Öa: Occidentul s─â nu uite ce e Rusia ╚Öi s─â-i dea, acolo, ni╚Öte teritorii ucrainene, pentru c─â, vorba aia, e Rusia!

Dar ce-i Rusia, de fapt? Biciul lui Dumnezeu pe P─âm├«nt? Satrapul mondial de neoprit? C─âpc─âunul c─âruia trebuie s─â-i sacrific─âm copii periodic ca-n pove╚Öti? Rusia este, ast─âzi, departe a avea puterea s─â fie ce-╚Öi ├«nchipuie c─â este. Rusia este suficient de slab─â ╚Öi de vulnerabil─â ca s─â fie mai degrab─â ce vrea Occidentul s─â fie. Dac─â frica Occidentului o face C─âpc─âun, atunci C─âpc─âun va fi, dac─â curajul Occidentului o face s─â fie o ╚Ťar─â cu care, c├«t de c├«t, te po╚Ťi ├«n╚Ťelege, atunci asta va fi. ╚śi ce se face Occidentul dac─â, iat─â, ucrainenii nu vor s─â recunoasc─â ├«n Rusia C─âpc─âunul, ci doar un invadator care poate fi ├«nvins? O s─â le predea Occidentul ucrainenilor lec╚Ťia de la╚Öitate, ├«n replica lec╚Ťiei de eroism pe care o prime╚Öte?

Lec╚Ťiile curajului ╚Öi eroismului vin, ├«ns─â, ├«ntr-un moment nepotrivit. Lec╚Ťia eroismului e o lec╚Ťie de la inim─â la inim─â, doar c─â inima Occidentului a ├«mb─âtr├«nit ╚Öi s-a cam stafidit. Un duhovnic spunea odat─â c─â drumul de la minte la inim─â e cel mai lung drum de pe lume. O fi, dar asta nu ├«nseamn─â c─â leg─âtura func╚Ťional─â dintre minte ╚Öi inim─â este mai pu╚Ťin direct─â. Vremurile ÔÇ×ilumin─âriiÔÇŁ europene au pus ├«n desaga noastr─â cultural─â multe formule care indic─â o anumit─â leg─âtur─â ├«ntre minte ╚Öi inim─â (La Rochefoucauld: ÔÇ×Inima face din minte sclavul ei prostÔÇŁ, Hume: ÔÇ×Mintea e sclava inimiiÔÇŁ etc.). A╚Öa o fi ar─âtat lumea v─âzut─â atunci. ├Än vremea noastr─â, din c├«te bag de seam─â, inima stafidit─â face din minte o vizuin─â str├«mt─â a la╚Öit─â╚Ťii. ╚śi s─â nu-mi spune╚Ťi c─â ideea de a ceda Rusiei teritorii ucrainene ├«n schimbul p─âcii este o victorie a ra╚Ťiunii sau un exemplu de pragmatism. C─âci nu e mai mult dec├«t o prostie la╚Ö─â, meschin─â ╚Öi ignobil─â a unora care n-ar fi luptat nici m─âcar dou─â zile cu orcii lui Putin.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Concluziile surprinz─âtoare ale unui rom├ón care a vrut s─â afle c├ót cost─â via┼úa ├«n paradisul din Bali fa┼ú─â de Cluj sau Bucure┼čti. ÔÇ×M─â cost─â 10 euro pe noapteÔÇŁ
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social, dup─â cum spune chiar el. Patrik a vrut s─â afle c├ót cost─â via┼úa ├«n paradisul din Bali comparativ cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile au fost surprinz─âtoare
image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.
image
EXCLUSIV Millie Bobby Brown, actri┼úa din ÔÇ×Stranger ThingsÔÇť: ÔÇ×M-am ├«ndr─âgostit de Unsprezece ┼či am sim┼úit c─â vreau s─â fiu ca eaÔÇť
Actri┼úa Millie Bobby Brown spune c─â o catalogare a serialului drept doar un thriller SF ar fi superficial─â, c─âci ÔÇ×Stranger ThingsÔÇť trateaz─â probleme reale ÔÇô spre exemplu, personajul pe care ├«l interpreteaz─â, Unsprezece, se confrunt─â cu ÔÇ×stresul posttraumatic ┼či traumele din copil─ârieÔÇť.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.