Ei, na!

Publicat în Dilema Veche nr. 898 din 24 – 30 iunie 2021
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg

Domnul profesor Mihai Maci mi-a făcut bucuria de a replica imediat la articolul meu de acum două săptămîni, intitulat „Ce te faci cînd conspiraționistul are dreptate?”, printr-un text, pe care l-am publicat săptămîna trecută, intitulat „De ce nu are conspiraționistul dreptate?”. Remarc promptitudinea reacției dlui Maci, ceea ce mi-a confirmat părerea că această temă, a conspiraționismului, este acută și importantă. Așa că nu am întîrziat să-i publicăm textul, după cum nu întîrzii să-i răspund.

Cele două titluri spun, cred, esențialul despre pozițiile noastre. Dar nu totul. Și totul este mai important sau, măcar, mai interesant în ordinea spiritului decît esențialul. De pildă, cred că nuanțele din cele două articole trebuie imediat reliefate. Eu, dispus să le dau un anumit credit și, în orice caz, decis să-i apăr în fața a ceea ce cred că este o agresivă campanie de discriminare derulată împotriva lor, în teribila asociere dintre guverne și mainstream-ul social cel mai activ, admit că, da, conspiraționiștii cam bat cîmpii. Dl Maci, neiertător cu păcatul conspiraționismului, admite la rîndul său, fie și în paranteză, că o teză zisă conspiraționistă „se poate întîmpla să fie” adevărată. Dar, chiar și așa, ei nu au cum să aibă dreptate pentru că, spune dl Maci, nu pot formula ipoteze științifice. Pur și simplu, tipul lor de gîndire face ca ipoteza de tip științific să le fie improprie. Poate că așa e, nu mă pricep la mințile oamenilor așa de bine.

Observ, totuși, că în rîndul celor socotiți în general conspiraționiști se află și o grămadă de oameni de știință, unii chiar prestigioși, dovediți și validați. Așa cum am observat că în rîndul celor care au tot contestat spusele medicilor „oficiali” pe timpul pandemiei s-au aflat tot medici. Nu este vorba, așadar, de simplul scenariu în care tabăra pricepuților e contestată de haite de nepricepuți. De-ar fi așa, simplu ar fi! În lumea de azi, însă, tabăra pricepuților e atît de divizată și contradictorie încît bieții nepricepuți se aliniază și ei ba cu unii, ba cu alții, după cum îi duce capul. Și inima. Iar drama globală din ultimul an și ceva ne-a arătat exact acest fenomen pe care mă mir că nu-l disecă nimeni, așa cum ar merita. În opinia mea, disensiunile „științificilor” sînt o cauză majoră a clivajului sociale la care mă refer cu îngrijorare. Acestea s-au acutizat atît de tare pentru că însăși lupta cu pandemia COVID s-a ideologizat. Cînd vom admite că știința de cel mai înalt nivel a secolului XXI s-a ideologizat la maximum, cred că vom înțelege mai bine ce ni se întîmplă.

Simt că dl Maci nu mă crede cînd spun că, în America, ipoteza pînă mai ieri „conspiraționistă” și compromițătoare a originii „de laborator” a lui SARS-CoV-2 devine ipoteză serioasă, științifică, adică. Aș putea să trimit zeci de link-uri lămuritoare cu declarațiile actualului secretar de stat american sau chiar ale eroului rezistenței științifice antitrumpiste, dr. Fauci. Dar mai bine trimit la un recent material de presă, venit de la o organizație media prestigioasă, NBC, constant antitrumpistă, deci de încredere: https://www.nbcnews.com/science/science-news/lab-leak-theory-science-scientists-rcna1191. Acest material este de două ori interesant. Întîi, pentru că spune clar că ipoteza originii „de laborator” e, în acest moment, cam la egalitate cu ipoteza originii naturale a virusului. Apoi, pentru că ne arată cît de ideologizată e știința azi. Aici, un specialist de top (cu galoane MIT & Harvard) spune clar că dovezile care acum arată că ambele ipoteze sînt plauzibile existau de mult, dar că oamenii de știință nu voiau să vorbească despre ipoteza originii „de laborator” pentru că asta zicea și Trump, și pe vremea aceea refuzau să spună ceva, orice dădea dreptate „rasistului”. Cu aceleași dovezi, ei vorbesc azi liber despre ipoteza aceasta, căci Trump nu mai e la putere.

Mai pe românește: oamenii de știință au ocultat anumite concluzii la care ajunseseră pentru că un președinte pe care-l antipatizau spusese public exact același lucru. Tăcerea lor a făcut ca toți cei ce erau de acord cu președintele-cel-rău să fie catalogați drept conspiraționiști. Operațiune utilă în lupta mediatică și propagandistică a momentului aceluia, nu neg. Iar conspiraționiștii asta și spuneau: dovezile există, dar sînt ascunse. Acum, după ce au un președinte ideologic convenabil, oamenii de știință spun că, de fapt, conspiraționiștii nu erau chiar pe miriște. Cred că se impun trei întrebări:

1) Conspiră politic/ideologic sau nu omul de știință care ascunde o informație științifică de mare interes public ca să favorizeze o mișcare politică anume?

2) E posibil ca o ipoteză să nu fi fost ieri științifică, ci conspiraționistă, pentru că oamenii de știință care o considerau astfel au ascuns-o, iar azi, după ce o anunță public, să devină, din ipoteză conspiraționistă, o ipoteză științifică?

3) Dacă oamenii de știință se comportă astfel în plină pandemie, cum ați vrea să se comporte imensa masă ignorantă, inflamată oricum ideologic în iureșul de neoprit al tuturor propagandelor, care așteaptă informații și adevăr de la oamenii de știință?

Pentru cineva care are încredere deplină în știință și cunoaște adevărul după „științificitatea” lui, cred că întrebările acestea sînt importante acum. Pe unul ca mine, admirator total al științelor, provaccinist convins, urmăritor extaziat al activităților NASA, ipohondru care se caută la doctori pînă îi exasperează, dar în același timp convins că adevărul e o treabă încă și mai complicată decît științele cele mai complicate cu putință, nu e de mirare. Am învățat pînă la vîrsta asta că oamenii, de știință sau nu, conspiraționiști sau nu, au în fața adevărului trei atitudini posibile: îl ratează, îl afirmă sau îl ascund. Poate fi el idiot sau suma tuturor oamenilor de știință din lume, toate aceste trei variante îi sînt egal deschise. Așa că povestea originii virusului în sine nu mă tulbură din cale-afară. Dar ce mă îngrijorează este modul în care ea e folosită ca instrument ideologic. De altfel, întrebările pe care le pun nu ar fi avut sens dacă oamenii de știință, în luptă cu pandemia, s-ar fi ținut departe de politică. Dar politica e irezistibilă – of, știu asta mai bine ca oricine...

Eu cred că dacă vrem să înțelegem bine fenomenul conspiraționismului ar trebui să utilizăm un alt binom antinomic. Nu-mi pare util să-l opunem pe „conspiraționist” omului de știință. Cred că, în epoca în care glorificăm nebunește oamenii de știință și cînd fac minuni, și cînd fac drăcii, plasarea cuiva în antiteză cu aceștia nu este un demers investigativ serios, ci o manevră retorică de defăimare: vai, te opui oamenilor de știință, medievalule, prostule, înapoiatule, habotnicule! Eu cred că un conspiraționist nu se opune neapărat oamenilor de știință, ci oricui are încredere în punctele de vedere oficiale sau în cele susținute de mainstream-ul social. Delictul lor nu e de logică științifică, ci de convingere. Ceea ce le lipsește nu e cultura științifică, ci încrederea în lume, în ce se vede, în ce se spune. Defecțiune gravă, desigur, dar nu atît de gravă încît să merite un stigmat social.

Am explicat pe larg acum două săptămîni de ce nu sînt un conspiraționist. De altfel, îmi place prea mult Caragiale, ca să pot fi! Dar nu pot accepta să văd cum conspiraționiștii sînt batjocoriți și „pedepsiți”, cum se cere excluderea lor socială de parcă ar fi leproși. Iar cei mai duri acuzatori publici anticonspiraționiști sînt exact cei care, altfel, se dau de ceasul morții să nu cumva să fie cineva discriminat pe lumea asta. Unui mizantrop ca mine, recunosc, acest mic act din uriașul spectacol al ipocriziei veacului nostru îi produce delicii. Dar și obligația de a-l semnala.

Și încă ceva. Cel mai nepotrivit răspuns pentru un dilematic care pune întrebarea „Ce ne facem dacă conspiraționiștii au dreptate?” este „Stai liniștit, conspiraționiștii nu au niciodată dreptate”.  Îmi vine să replic: „Ei, na!”.

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Înființarea aviației militare în România
România a fost printre primele țări din lume care și-a înzestrat forțele sale armate cu aerostate și avioane.
image
Responsabilitățile date de germani Armatei Române la Stalingrad, mult peste posibilitățile acesteia
Bătălia de la Stalingrad a tensionat relațiile cu aliatul german, cu precădere în urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor române pentru căderea în încercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revoluţionar şi om politic, murea într-un ospiciu din Bucureşti, suferind de o afecţiune psihică, dobândită de pe urma mizeriei şi sărăciei.  Viaţa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.