Efectul Wagner

Valentina SANDU-DEDIU
Publicat în Dilema Veche nr. 486 din 6-12 iunie 2013
Efectul Wagner jpeg

Anul Verdi-Wagner ne înconjoară aproape sufocant şi ne distribuie atenţia între cei doi mari rivali ai operei secolului al XIX-lea, în concerte, spectacole, festivaluri, simpozioane. Dacă Verdi marchează clar puncte în favoarea sa în întreaga istorie a receptării de pînă acum – chiar şi în teatrele de operă din spaţiul german, predominanţa repertoriului verdian este evidentă –, Wagner îşi ia o anumită revanşă la nivelul dezbaterii teoretice. Controversele pe marginea scrierilor sale – poate mai mult decît comentariile asupra muzicii propriu-zise – sînt încă vii şi provoacă scîntei, aşa cum era de aşteptat, din cauza buchetului de provocări pe care compozitorul însuşi îl lansează.

La Leipzig, una dintre capitalele romantismului muzical german, oraşul în care s-a născut Richard Wagner acum două secole, o conferinţă internaţională a înrămat, timp de şase zile, tocmai data sa de naştere (22 mai). Nu este prima: diverse instituţii muzicale (din Shanghai, Berna, Carolina de Sud sau Bayreuth) au început să ofere „zile Wagner“ încă de la finalul anului 2012 şi vor continua, pe parcursul lui 2013, cu siguranţă, să brodeze evenimente pe felurite teme anexate dramelor muzicale wagneriene (natură şi sexualitate; istorie, mit şi naţionalism; ecouri şi efecte în media, film, din perspectiva globalizării etc.).

Editorii au pregătit şi ei terenul, prin (re)publicarea operelor complete, a corespondenţei şi a unei ediţii istoric-critice a scrierilor lui Wagner. La rîndul său, muzicologul Helmut Loos, cel care poartă mereu grija oraşului muzical Leipzig (marcînd diverse celebrări ale compozitorilor Johann Sebastian Bach, Robert Schumann, Felix Mendelssohn, Edvard Grieg, Max Reger sau Hanns Eisler), a îngrijit un volum monumental, cu contribuţiile celor peste 50 de vorbitori programaţi la conferinţa organizată tot de el.

Având volumul la dispoziţie, participanţii s-au limitat la cîteva aspecte din cercetarea lor, lăsînd mai mult loc discuţiilor libere şi nu rareori polemice. Pentru muzicologii de limbă germană şi engleză, inepuizabile par a fi noţiunile de „decadenţă“ sau „mântuire“, precum şi implicaţiile metadramei, ale ideologiei sau ale narativităţii, toate asociate cu diverse momente ale operei wagneriene (cu sau fără muzică). Imaginea lui Wagner se construieşte, în prezent, din toate contradicţiile care îi caracterizează existenţa artistică şi mai ales receptarea ulterioară a acesteia. Celebrul său articol antisemit, „Iudaismul în muzică“, înclinaţiile politice ale cercului de la Bayreuth (bunăoară, rasismul ginerelui lui Wagner, Houston Stewart Chamberlain), atitudinea filofascistă a fiului lui Richard, Siegfried Wagner, şi apoi propaganda nazistă vor tăia, pe bună dreptate, felii dure în imaginea despre compozitor. Se vor găsi, însă, voci (Daniel Barenboim este cel mai ilustru exemplu) care să încerce să diferenţieze afirmaţiile politice ale lui Wagner (şi manipularea lor ulterioară) de muzica propriu-zisă, care poate crea dependenţă prin fascinaţia sonoră a armoniei, a orchestraţiei, a continuităţii sunetului.

Pe de altă parte, muzicologii proveniţi din estul şi centrul Europei s-au concentrat, în discuţia de la Leipzig, mai cu seamă asupra asimilării creaţiei wagneriene în mentalităţile şi instituţiile artistice din ţările respective. Călătoria prin diverse oraşe (de la Vilnius la Belgrad, de la Liov la Bratislava, de la Sankt Petersburg la Bucureşti) a reuşit – dincolo de o inevitabilă anecdotică – să creeze un spaţiu comun al dezbaterii şi să integreze contribuţii de acest fel în cercetarea mondială despre Wagner. Despre o receptare românească a compozitorului nu pot spune decît că ea şi-a atins clipa de glorie în perioada interbelică – atunci cînd, pentru nou-născutele teatre de operă de la Bucureşti şi Cluj, montarea unei drame wagneriene era onorabilă şi onorantă, echivalentă cu maturizarea instituţiei – sau cînd apare prima (şi, pînă în prezent, neîntrecuta în obiectivitate şi stil) monografie românească despre Wagner, semnată de Emanoil Ciomac. Iar dacă, în jur de 1900, exista un bariton român specializat în roluri wagneriene (Dimitrie Popovici-Bayreuth), iar „wagnerianismul“ era promovat de compozitorul şi dirijorul Eduard Wachmann, cu funcţii proeminente în viaţa muzicală bucureşteană, după 1945, interesul pentru Wagner va păli considerabil. Altele erau priorităţile. Noi voci wagneriene nu s-au construit în România, şi nici montări inedite n-au făcut vâlvă prin teatrele noastre de operă. Anul acesta, Festivalul „George Enescu“ propune tetralogia Inelul Nibelungului, în versiune concertantă (cu Sinfonieorchester Berlin, sub bagheta lui Marek Janowski, cu o distribuţie mixtă, internaţională şi românească). Poate fi acesta un impuls pentru o nouă descoperire autohtonă a „operei de artă totale“, a complexităţii sale, a magiei sonore care învăluie partiturile wagneriene?

Valentina Sandu-Dediu este prof. univ. la Universitatea de Muzică din Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Furtuni cu grindină și vânt puternic în mai multe zone din țară. La Tulcea, ISU a emis mesaje RO-ALERT VIDEO
ISU Delta Tulcea a emis un mesaj RO-Alert pentru atenționarea locuitorilor, din Tulcea, Nufărul, Murighiol, Sarichioi, Babadag, Kogălniceanu, Frecăței, Somova și toate localitățile din Deltă Dunării.
image
Se află omenirea în pragul celui de-al Treilea Război Mondial? Ce spun specialiștii
Preocupările legate de izbucnirea unui al Treilea Război Mondial sunt crescânde, având în vedere recentele evenimente petrecute în Orientul Mijlociu, dar și situația din Ucraina.
image
Cum a fost aleasă Dobrogea ca loc de construcție al Centralei nucleare. Proiectul demarat de Nicolae Ceaușescu și inaugurat de Ion Iliescu VIDEO
Specialiștii au identificat și studiat mai mult de 120 de posibile amplasamente pentru centrală şi au fost luate în calcul mai multe bazine: Dunărea, Vişeul de Sus, Someşul Cald, Crişul Negru, Mureşul, Oltul, Siretul, Suceava, Moldova, Prutul Superior. În cele din urmă, a fost aleasă Dobrogea.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.