Duminic─â la ora 11

Publicat în Dilema Veche nr. 134 din 18 Aug 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Duminica poate fi uneori perfid─â. Mie ├«mi ofer─â libert─â┼úi pe care nu ┼čtiu s─â le folosesc. M─â las ├«n voia tenta┼úiilor ┼či dup─â aia regret. Duminica trecut─â, ├«ntr-un moment de nesiguran┼ú─â axiologic─â, am dat cu telecomanda peste genericul de ├«nceput al filmului Frida. Regia? Julia Taymor - n-am auzit de ea. De Frida Kahlo - am auzit. Mare pictori┼ú─â, jum─âtate evreic─â, jum─âtate mexican─â. So┼úia lui Diego Riviera, mari comuni┼čti am├«ndoi ┼či mari admiratori ai lui Tro┼úki. Filmul ├«ncepe tare, cu diverse scene de sex jovial, noroc cu accidentul care-i rupe oasele Fridei ┼či ne aduce temporar cu picioarele pe p─âm├«ntul dramei. Bine cusut─â, Frida se-ndr─âgoste┼čte de pictorul naiv Rivera, un gr─âsan guraliv c─âruia nu-i scap─â nici o femeie. Dar, ca s─â ├«n┼úelegem latura comunist─â a satirului, nevinovata regizoare ne arat─â diverse petreceri din lumea bun─â a Mexicului, unde to┼úi s├«nt be┼úi cri┼ú─â (s├«ntem ├«n anii ├ó┬Ç┬Ö20). C├«t despre comunism ca atare, nimic, cu excep┼úia unui dialog ┼čchiop cu Antonio Banderas deghizat (prost) ├«n pictorul stalinist Siqueiros. Dup─â care iar se las─â cu tequila ┼či o scen─â lesbo, c─âci Frida nu refuz─â nici ea nimic. Din c├«nd ├«n c├«nd, ├«ndr─âgosti┼úii (deveni┼úi so┼úi) se mustr─â reciproc. El vrea s-o pupe, must─âcioasa-ntoarce capul. Mai o lucrare mural─â, mai un divor┼ú, mai o opera┼úie - timpul trece. ├Än micu┼úul or─â┼čel (capitala unui jude┼ú de munte) apare ┼či Lev Davidovici Tro┼úki, la bra┼ú cu consoarta. Marele revolu┼úionar era ├«ntr-un turneu mondial, c─âci ├«n Rusia natal─â Stalin voia s─â-i ia g├«tul. Potrivit teoriei sale stupide, Tro┼úki adusese ├«n pragul sciziunii aproape toate partidele comuniste din Europa, ├«mp─âr┼úindu-le ├«n aripi tro┼úkiste ┼či staliniste. (Astea nu se spun ├«n film.) Acum venise r├«ndul Mexicului. Ca s─â-l apere de pericole, amicii politici ├«l bag─â pe "Leon" ├«n casa Fridei. At├«t i-a trebuit ideologului revolu┼úiei mondiale, c─â a ┼či s─ârit pe distinsa artist─â! Ba mai ┼či viziteaz─â ├«mpreun─â piramidele aztece, unde el plaseaz─â c├«teva platitudini jenante. Noroc cu Ramon Mercader del Rio, un asasin pl─âtit de Stalin, care pune cap─ât dulceg─âriilor, ajut├«ndu-se cu o dalt─â de spart ghea┼úa. Tro┼úki moare, dar lumea nu st─â-n loc. Frida are un vernisaj, unde apare pe targ─â, ├«nso┼úit─â de vechii ei prieteni: muzicienii mariachi ┼či sticla de tequila. Prilej pentru ca regizoarea s─â ne demonstreze c─â a v─âzut ┼či ea All that Jazz al lui Bob Fosse. Frida moare, iar domnul Riviera se consoleaz─â cu secretara lui. Konie┼ú filma. ├Än aceste zile ├«n care se vorbe┼čte mult de Fidel Castro, mi-am amintit inevitabil de soarta lui Ramon Mercader, asasinul lui Tro┼úki. Dup─â ce fusese prins, a f─âcut 20 de ani de pu┼čc─ârie ├«n Mexic, iar ├«n 1960 s-a retras la Havana, unde El Comandante l-a primit cu onoruri. E drept, s-a dus ┼či la Moscova, ├«ns─â n-a mai g─âsit nimic din frenezia revolu┼úionar─â a epocii lui Stalin, a┼ča c─â, de┼či a primit ordinul de Erou al URSS, s-a-ntors la Fidel. Care avea s─â primeasc─â ┼či el prestigioasa distinc┼úie! Ar trebui spus c─â Mercader (zis Piticul) fusese al doilea atentator la via┼úa lui Tro┼úki. Acesta sc─âpase la musta┼ú─â s─â fie asasinat, tot ├«n Mexic, de un commando inept, condus de David Alfaro Siqueiros, pictorul care se certa la b─âutur─â cu Rivera. ├Äntruc├«t comuni┼čtii aveau pile la Guvernul mexican, Siqueiros a sc─âpat cu expulzarea pe via┼ú─â. A murit ├«n 1974, iar dup─â patru ani avea s─â-l urmeze ┼či Mercader. Cam t├«rziu, c─âci Jorge Semprun, un scriitor spaniol, exilat ┼či din ┼úar─â ┼či din Partidul Comunist, publicase ├«nc─â din 1969 romanul A doua moarte a lui Ramon Mercader. Ei, cam a┼ča ar─âta lumea energic─â a comunismului interna┼úional. Nu p─ârea nici o be┼úie continu─â ├«ntre dandy cu principii sau o succesiune de copula┼úii ├«ntre tinerii care ┼či-au pl─âtit la timp cotiza┼úia. Neajutorata Julia Taynor s-a folosit de banii Salmei Hayek (care sperase c─â de data asta o fi capabil─â s─â joace ceva), dar s-a limitat la metoda lui Ionel. Adic─â a v─ârsat ├«n film toat─â cheseaua cu dulcea┼ú─â. Iar eu, ├«ncrez─âtor, a trebuit s─â-nghit toat─â pelteaua. O or─â mai t├«rziu am v─âzut cel mai prost film al lui Woody Allen. Mi s-a p─ârut o capodoper─â.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Momentul de glorie ├«n care Rom├ónia a fost pe locul 2 ├«n lume la Olimpiad─â, dup─â SUA. De ce a sfidat Ceau┼čescu Rusia
La Olimpiada┬á de var─â din 1984, din Los Angeles, Rom├ónia a adus acas─â 53 de medalii, situ├óndu-se pe locul 2 ├«n lume, dup─â SUA. Participarea la evenimentul sportiv a reprezentat o sfidare la adresa Rusiei, care a f─âcut presiune asupra lui Ceau┼čescu pentru a boicota evenimentul. Argumentul care l-a convins pe dictator, pe l├óng─â cei 120.000 de dolari primi┼úi pentru participare, a avut leg─âtur─â cu contextul economic din ┼úar─â.
image
C├ómpurile mor┼úii de sub mall-urile din Ploie┼čti. Descoperire f─âcut─â de arheologi
Extinderea municipiului Ploie┼čti spre comunele Blejoi sau Ariche┼čtii Rahtivani a scos la iveal─â un veritabil c├ómp al mor┼úii, care ascunde deopotriv─â comori unice, vechi de mii de ani, dar ┼či informa┼úii relevante despre o civiliza┼úie demult apus─â.
image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.