Duelul judiciar și marca Audi

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 902 din 22 ÔÇô 28 iulie 2021
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg

August Horch, unul dintre ├«ntemeietorii industriei germane de automobile, a reu╚Öit, ├«n anul 1909, s─â transforme severitatea unei sanc╚Ťiuni judiciare ├«ntr-un beneficiu, plec├«nd de la un adagiu de drept. ├Än acel an s-a retras din societatea August Horch & Cie MotorWagenWerke GmbH, din cauza unor ne├«n╚Ťelegeri cu administratorii firmei, ╚Öi a ├«ntemeiat, ├«n ora╚Öul Zwickau, o alt─â companie, cu denumirea August Horch AutomobileWerke GmbH. Fo╚Ötii parteneri s-au pl├«ns ├«n Justi╚Ťie pentru ├«nc─âlcarea m─ârcii de╚Ťinute de prima societate, iar Curtea Suprem─â din Leipzig i-a interzis constructorului de automobile s─â-╚Öi foloseasc─â numele ├«n a doua companie. ├Äntr-o discu╚Ťie cu doi prieteni de afaceri, acas─â la unul dintre ei, ├«n Zwickau, a fost g─âsit─â solu╚Ťia salvatoare. Fiul gazdei, care studia limba latin─â, tocmai descoperise adagiul Audiatur et altera pars, exprimat uneori ╚Öi ├«n formula Audi alteram partem. El a f─âcut leg─âtura dintre numele Horch, verbul horchen, care ├«n limba german─â ├«nseamn─â a asculta, verbul audio, care ├«n limba latin─â are acela╚Öi ├«n╚Ťeles, ╚Öi imperativul acestui ultim verb, audi. Entuziasmat de aceast─â asociere lingvistic─â, August Horch ╚Öi-a redenumit compania, utiliz├«nd termenul Audi, ca echivalent al lui Horch. Istoria secular─â a unei renumite m─ârci de automobile tocmai ├«ncepuse.

Adagiul din care s-a inspirat creatorul acestei m─ârci are ├«ns─â o istorie mult mai ├«ndelungat─â, mai captivant─â ╚Öi mai cuprinz─âtoare. ├Än Medeea, piesa de teatru scris─â de Seneca, se afirm─â c─â acela care judec─â ├«n echitate, ascult├«nd o singur─â parte ╚Öi ignor├«nd astfel ap─âr─ârile celeilalte p─âr╚Ťi, ├«ncalc─â de fapt principiul echit─â╚Ťii. Ideea fusese formulat─â anterior de Eschil, ├«ntr-o alt─â pies─â de teatru, Eumenidele. Preluat─â din literatur─â ├«n dreptul roman, apoi considerat─â de Sf├«ntul Augustin ca un precept de drept natural, aceast─â idee a fost exprimat─â lapidar ├«n  adagiul latin Audi alteram partem mult mai t├«rziu, ├«n zorii epocii moderne, c├«nd principiul contradictorialit─â╚Ťii ╚Öi principiul impar╚Ťialit─â╚Ťii au fost afirmate ├«n termeni imperativi, ca garan╚Ťii ale dreptului la ap─ârare, at├«t ├«n procesul civil, c├«t ╚Öi, mai ales, ├«n procesul penal. Mai mul╚Ťi pictori au redat alegoric acest adagiu. Unul dintre ei, Jacob de Witt, a pictat ├«n a doua jum─âtate a secolului al XVII-lea un tablou chiar cu aceast─â denumire. Un secol mai t├«rziu, pictura era expus─â ├«n Tribunalul din Haga, iar ├«n prezent se afl─â la prim─âria ora╚Öului.

Metodologia de aflare a adev─ârului ╚Öi de ├«nf─âptuire a drept─â╚Ťii ├«n orice proces judiciar, at├«t ├«n sistemul de drept continental, c├«t ╚Öi ├«n sistemul de drept anglo-saxon, se fundamenteaz─â pe ideea con╚Ťinut─â ├«n acest adagiu. Deoarece nici o parte nu poate de╚Ťine monopolul adev─ârului ╚Öi al drept─â╚Ťii, judec─âtorul are datoria s─â verifice versiunile prezentate de toate p─âr╚Ťile cu privire la faptele deduse judec─â╚Ťii ╚Öi la problemele de drept ridicate de acestea. Respectarea principiului impar╚Ťialit─â╚Ťii nu este posibil─â dec├«t prin aplicarea consecvent─â a principiului contradictorialit─â╚Ťii. Valoarea epistemologic─â a acestui adagiu fusese deja testat─â ├«n ╚Ötiin╚Ťele pozitive, ├«n perioada modern─â, odat─â cu abandonarea argumentului de autoritate ├«n favoarea scepticismului cartezian. Cam ├«n acela╚Öi timp, pluralismul ╚Öi multipartitismul erau descoperite ├«n filosofia politic─â, drept temeiuri ale democra╚Ťiei constitu╚Ťionale. Testul dublei alternan╚Ťe la putere este necesar, cum observa ├«n mod judicios Ralph Dahrendorf, pentru a verifica dac─â un anumit sistem politic apar╚Ťine sau nu democra╚Ťiei constitu╚Ťionale. ├Äntr-adev─âr, singura ╚Öans─â pentru a ├«mpiedica perpetuarea sine die a erorii cognitive, c─âreia ├«i cad victim─â to╚Ťi guvernan╚Ťii, este schimbarea periodic─â a acestora prin alegeri de c─âtre cet─â╚Ťeni. Iar alegerile bune presupun ascultarea, adic─â ├«n╚Ťelegerea ╚Öi evaluarea tuturor ofertelor politice. Numai dac─â s├«nt aten╚Ťi la duelul politic, cet─â╚Ťenii se situeaz─â ├«n pozi╚Ťia bunilor judec─âtori.

Mult mai cunoscut─â este sintagma duel judiciar, care ini╚Ťial desemna o modalitate de tran╚Öare a unui proces civil sau penal printr-o confruntare, ├«n fa╚Ťa regelui sau a reginei, ├«ntre doi lupt─âtori, de regul─â pl─âti╚Ťi. Ast─âzi, duelul judiciar exprim─â metaforic adagiul Audi alteram partem, av├«nd ├«ns─â ╚Öi un sens suplimentar, nu mai pu╚Ťin important. P─âr╚Ťile nu doar vorbesc ├«n fa╚Ťa judec─âtorului, ele se lupt─â. A╚Öa cum se ├«nt├«mpla ├«n duelul de onoare, confruntarea dintre p─âr╚Ťi presupune egalitatea armelor ╚Öi respectarea regulilor de lupt─â. P├«n─â la urm─â, orice proces judiciar este o b─ât─âlie, ├«n care p─âr╚Ťile nu se mai lupt─â ├«ns─â cu arme mortale, ci cu vorbe, dovezi ╚Öi argumente. Retorica ╚Öi logica se sus╚Ťin reciproc. Adev─ârul nu este accesibil judec─âtorului dec├«t prin versiunile faptice ╚Öi prin probele prezentate de p─âr╚Ťi. Acestea ├«╚Öi schimb─â succesiv pozi╚Ťiile de atac ╚Öi de ap─ârare. Cel care ├«ncepe procesul judiciar nu este ├«ntotdeauna ├«n pozi╚Ťie de atac, iar cel ├«mpotriva c─âruia ├«ncepe procesul nu r─âm├«ne mereu ├«n pozi╚Ťie de ap─ârare. Cu c├«t s├«nt mai mari mizele unui proces, cu at├«t s├«nt mai ample desf─â╚Öur─ârile de for╚Ťe: probele s├«nt mai numeroase ╚Öi mai complexe, problemele de drept s├«nt mai complicate, normele juridice aplicabile pot fi identificate cu greu ├«n h─â╚Ťi╚Öul legislativ existent. ├Än aceast─â lupt─â continu─â, judec─âtorul vegheaz─â la respectarea regulilor procedurale ╚Öi intervine ori de c├«te ori acestea s├«nt ├«nc─âlcate. Dreptatea nu este doar opera judec─âtorului, ci ╚Öi opera p─âr╚Ťilor. Rolurile participan╚Ťilor la proces s├«nt diferite, dar complementare. Impar╚Ťialitatea judec─âtorului nu ├«nseamn─â o pur─â  pasivitate. El nu doar arbitreaz─â lupt─âtorii, ci ├«i c─âl─âuze╚Öte, ├«n egal─â m─âsur─â, pe drumul c─âtre adev─âr ╚Öi dreptate. P├«n─â la urm─â, nu victoria unei p─âr╚Ťi este scopul principal. De cele mai multe ori, c├«╚Ötigurile ╚Öi pierderile se distribuie ├«ntre p─âr╚Ťile procesului. Important este drumul c─âtre adev─âr ╚Öi dreptate, adic─â duelul judiciar.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.