Drept și ideologie

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 908 din 2 ÔÇô 8 septembrie 2021
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg

Dreptul, ├«n╚Ťeles ca sistem de norme juridice, edictate sau consacrate de un anumit stat, pare s─â fie legat ├«n mod fatal de ideologie. Aparen╚Ťa a fost creat─â de teoria marxist─â a statului ╚Öi dreptului ╚Öi ├«ntre╚Ťinut─â de juri╚Ötii regimului nazist, ├«n principal de Carl Schmitt, ├«n scrierile sale despre dictatur─â, criza democra╚Ťiei parlamentare, justificarea suspend─ârii Constitu╚Ťiei de la Weimar ╚Öi a uzurp─ârii atribu╚Ťiilor Reichstag-ului ╚Öi ale pre╚Öedintelui Hindenburg de c─âtre cancelarul Adolf Hitler. ├Än variante diferite, aceste teorii, ├«n care converg extrema st├«ng─â ╚Öi extrema dreapt─â, au avut ╚Öi au mereu prozeli╚Ťi. Dou─â confuzii au permis perpetuarea aparen╚Ťei acestei leg─âturi indisolubile dintre drept ╚Öi ideologie  p├«n─â ├«n prezent: prima pune semnul egalit─â╚Ťii ├«ntre discursul ├«ntemeiat pe valori, pe de o parte, ╚Öi ideologie, pe de alt─â parte; a doua ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â statul ╚Öi dreptul ├«n epoca modern─â ca produse ale discursului ideologic.

Prima confuzie este generat─â de ignorarea pluralit─â╚Ťii de reac╚Ťii ╚Öi atitudini care se nasc ├«n jurul valorilor. Simplific├«nd, se poate distinge ├«ntre dou─â tipuri de asemenea reac╚Ťii ╚Öi atitudini. Ambele implic─â ata╚Öamentul, deci op╚Ťiunea afectiv─â fa╚Ť─â de anumite valori, ├«n primul r├«nd fa╚Ť─â de cele care fundamenteaz─â orice comunitate uman─â. Acest ata╚Öament se hr─âne╚Öte din emo╚Ťii ╚Öi sentimente ╚Öi na╚Öte emo╚Ťii ╚Öi sentimente. ├Än mod paradoxal, ceea ce diferen╚Ťiaz─â cele dou─â tipuri de reac╚Ťii ╚Öi atitudini ├«ntemeiate pe valori decurge din modul specific ├«n care ra╚Ťiunea se raporteaz─â la acestea. Ra╚Ťiunea adaug─â ata╚Öamentului firesc fa╚Ť─â de valori fie o dimensiune tolerant─â, caracterizat─â prin dialog, deschidere, modera╚Ťie, bun-sim╚Ť ╚Öi acceptarea alterit─â╚Ťii, ceea ce spore╚Öte firescul, fie o dimensiune exclusivist─â, merg├«nd p├«n─â la fanatism sau fundamentalism. C├«nd ra╚Ťiunea intervine pentru a absolutiza valorile, justific├«nd ira╚Ťionalul printr-o structur─â elaborat─â de idei ╚Öi argumente, se na╚Öte ideologia. C├«nd ra╚Ťiunea intervine pentru a modera reac╚Ťiile ╚Öi atitudinile n─âscute ├«n jurul valorilor unui grup social sau profesional, se creeaz─â premisa accept─ârii sau, cel pu╚Ťin, a toler─ârii reciproce ╚Öi a ├«ndep─ârt─ârii fanatismului sau a fundamentalismului. Paradoxul este relevant pentru a opera delimitarea dintre ╚Ötiin╚Ťa dreptului ╚Öi dreptul obiectiv, pe de o parte, ╚Öi ideologie, pe de alt─â parte.

Ca orice ╚Ötiin╚Ť─â social─â ╚Öi spre deosebire de a╚Öa-zisele ╚Ötiin╚Ťe exacte sau pozitive, ╚Ötiin╚Ťa dreptului nu poate s─â fac─â abstrac╚Ťie de valori, deoarece acestea se reg─âsesc ├«n fundamentele societ─â╚Ťii ╚Öi, pe cale de consecin╚Ť─â, ├«n fundamentul dreptului obiectiv. Dar ╚Ötiin╚Ťa dreptului, ca ╚Öi celelalte ╚Ötiin╚Ťe sociale, f─âr─â a ignora ata╚Öamentul firesc fa╚Ť─â de valori, nu trebuie s─â renun╚Ťe niciodat─â la spiritul critic, la analiza opiniilor contrare, la dialog, la modera╚Ťie, la evalu─âri ╚Öi reevalu─âri, la recunoa╚Öterea caracterului limitat al tuturor teoriilor ╚Öi la revizuirea acestora pentru a le integra ├«n viziuni explicative mai ample. Aceste cenzuri interioare ├«mpiedic─â ╚Ötiin╚Ťele sociale ╚Öi ╚Ötiin╚Ťele omului, ├«n general, respectiv ╚Ötiin╚Ťa dreptului, ├«n special, s─â alunece pe panta ideologiei. Altfel spus, ╚Ötiin╚Ťa dreptului trebuie s─â r─âm├«n─â ├«n sfera ideatic─â, p─âstr├«ndu-╚Öi rezonabilitatea, ╚Öi s─â previn─â orice deformare ideologic─â. Ideologia este produsul unei boli a ra╚Ťiunii, care anuleaz─â spiritul critic, modera╚Ťia, toleran╚Ťa, dialogul ╚Öi acceptarea alterit─â╚Ťii, orient├«nd ra╚Ťiunea c─âtre explicarea ╚Öi justificarea caracterului absolut al valorilor ├«mp─ârt─â╚Öite. De╚Öi uneori ideologia a fost asem─ânat─â cu religia, diferen╚Ťa dintre acestea este esen╚Ťial─â: religia este ╚Öi trebuie s─â r─âm├«n─â cadrul spiritual ├«n care se exprim─â aspira╚Ťia uman─â c─âtre transcenden╚Ť─â, iar dimensiunea ei institu╚Ťional─â trebuie s─â r─âm├«n─â distinct─â de organizarea secular─â a societ─â╚Ťii; ├«n schimb, ideologia acapareaz─â tocmai organizarea secular─â a societ─â╚Ťii, impun├«nd valori absolute ├«ntr-o lume a relativit─â╚Ťii.

A doua confuzie este generat─â de ignorarea eforturilor ╚Öi rezultatelor teoriei politice moderne despre democra╚Ťia constitu╚Ťional─â, ca sistem politic prin care se limiteaz─â concentrarea ╚Öi centralizarea puterii ╚Öi se creeaz─â bariere institu╚Ťionale pentru protec╚Ťia persoanei ╚Öi a drepturilor acesteia. Statul ╚Öi dreptul nu s├«nt produse fatale ale discursului ideologic, prin care s├«nt reduse la pure fenomene de putere,  dar nici nu pot fi desprinse de valorile care le ├«ntemeiaz─â. Sub acest ultim aspect, ├«ncercarea lui Hans Kelsen de a elabora o ╚Ötiin╚Ť─â pur─â a dreptului, ├«n care valorile nu mai au nici un rol, pentru a ├«mpiedica ideologizarea normelor juridice, a avut un efect de bumerang. Redus la un simplu sistem normativ, dreptul a fost l─âsat astfel la ├«ndem├«na oric─ârui regim politic, indiferent de natura autoritar─â sau totalitar─â a acestuia. ├Än perioada ├«n care s-a autoexilat ├«n Statele Unite, Hans Kelsen ╚Öi-a revizuit par╚Ťial concep╚Ťia despre ╚Ötiin╚Ťa pur─â a dreptului. F─âr─â s─â abandoneze ├«n mod explicit pozitivismul juridic care fundamenteaz─â aceast─â concep╚Ťie, cu nuan╚Ťe utopice, Kelsen s-a apropiat de ├«n╚Ťelegerea fundamentelor democra╚Ťiei constitu╚Ťionale, f─âr─â a deveni ├«ns─â un adept al teoriei dreptului natural. Or, tocmai variantele moderne ale acestei teorii au permis schimbarea percep╚Ťiei asupra statului ╚Öi dreptului ca pure fenomene de putere. Func╚Ťia normativ─â a statului a fost raportat─â la criterii exterioare puterii legislative, ceea ce a permis cenzurarea exceselor prin structuri de control al constitu╚Ťionalit─â╚Ťii legilor. Construc╚Ťia sistemului politic al democra╚Ťiei constitu╚Ťionale nu poate fi ├«n╚Ťeleas─â ╚Öi consolidat─â f─âr─â aceste variante moderne ale teoriei dreptului natural, care au ├«mbog─â╚Ťit filosofia politic─â, eliber├«nd-o totodat─â de balastul ideologic. Acest sistem politic nu este ├«ntemeiat pe o ideologie, ci pe o concep╚Ťie care a selectat valori conturate ├«n practica uman─â ╚Öi rafinate ├«n operele mai multor g├«nditori de-a lungul mileniilor. Totodat─â, autorii care au elaborat aceast─â concep╚Ťie politic─â au descoperit sau au inventat principii ╚Öi forme institu╚Ťionale de organizare juridic─â, politic─â ╚Öi economic─â de natur─â s─â previn─â at├«t absolutizarea valorilor, c├«t ╚Öi disolu╚Ťia acestora.

Sintagma democra╚Ťie constitu╚Ťional─â este preferabil─â sintagmei democra╚Ťie liberal─â, deoarece variantele de st├«nga ale liberalismului au e╚Öuat ├«n ideologie, ultima variant─â fiind corectitudinea politic─â, prilejuind reac╚Ťii periculoase dinspre dreapta aproape extrem─â, cum este ideea a╚Öa-numitei democra╚Ťii iliberale. Viabilitatea sistemului politic al democra╚Ťiei constitu╚Ťionale depinde de adecvarea r─âspunsurilor pe care le dau ╚Ötiin╚Ťele sociale ╚Öi ╚Ötiin╚Ťele omului, inclusiv ╚Ötiin╚Ťa juridic─â, la provoc─ârile tot mai complexe pe care le na╚Öte prezentul ╚Öi le va ├«nmul╚Ťi viitorul.

Not─â: am utilizat ├«n acest text c├«teva formul─âri din articolul ÔÇ×Considera╚Ťii comparative privind no╚Ťiunile de bun─â-credin╚Ť─â, diligen╚Ť─â, eroare, dol, fraud─â, rea-credin╚Ť─â, vinov─â╚Ťie (inten╚Ťie ╚Öi culp─â)ÔÇŁ publicat ├«n Revista rom├ón─â de drept privat nr. 4/2020.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.