Două surori, un muzeu și o premieră

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 949 din 16 ÔÇô 22 iunie 2022
image

Au fost odat─â ca niciodat─â, prin secolul al XIX-lea, dou─â surori care au deschis un muzeu ├«n New York. Primul muzeu american din istorie fondat de femei. ╚śi tot primul muzeu din Statele Unite ale Americii dedicat exclusiv artelor decorative ╚Öi designului.

E drept, celor dou─â surori, Sarah ╚Öi Eleanor Hewitt, nu le-a lipsit deloc contextul favorabil, esen╚Ťial ├«n istorie. Proveneau dintr-o familie foarte bogat─â (erau nepoatele marelui industria╚Ö Peter Cooper ╚Öi fiicele lui Abram Hewitt, la r├«ndu-i industria╚Ö renumit, avocat ╚Öi primar al New York-ului) ╚Öi au avut o copil─ârie care le-a asigurat accesul la arta ╚Öi cultura european─â prin numeroasele plimb─âri pe care le f─âceau cu familia ├«n marile capitale ale Europei. Chiar ╚Öi a╚Öa, pe l├«ng─â context, ├«n istorie ╚Öi mai mult conteaz─â oamenii; cele dou─â tinere puteau face orice altceva cu resursele avute la ├«ndem├«n─â, nu un muzeu. Au f─âcut un muzeu.

Astfel, ├«n prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union. Nu ├«nainte de a studia temeinic, ╚Öi de multe ori la fa╚Ťa locului, istoria artelor decorative din Europa ╚Öi tot ceea ce implic─â domeniul, ├«ntruc├«t voiau ca muzeul lor s─â fie similar celor pe care le vizitau ├«n Paris sau la Londra. Au ├«ncheiat un parteneriat cu Muzeul Artelor Decorative din Paris, care le-a ajutat cu sfaturi ╚Öi informa╚Ťii pentru organizare, ╚Öi au expus colec╚Ťii de textile, de gravuri, de mobil─â ╚Öi c─âr╚Ťi pe care le adunaser─â de-a lungul timpului, precum ╚Öi o serie de 336 de reproduceri ale unor capodopere de art─â, special realizate ├«n acest scop ├«ntr-un atelier din Paris. Scopul institu╚Ťiei ├«ntemeiate de Sarah ╚Öi Eleanor Hewitt nu era doar acela de a rafina gustul publicului, ci ╚Öi de a-i sprijini pe cei interesa╚Ťi profesional de domeniul artelor decorative, astfel ├«nc├«t unele artefacte puteau fi fotografiate, schi╚Ťate sau chiar atinse ╚Öi m─âsurate.

├Än timp lucrurile s-au legat, stelele s-au a╚Öezat, colec╚Ťiile de art─â ale muzeului s-au ├«mbog─â╚Ťit v─âz├«nd cu ochii. Prietenii filantropi ai familiei au devenit prieteni ai muzeului ╚Öi au f─âcut dona╚Ťii consistente ├«n bani ╚Öi obiecte de art─â. Tot prietenii muzeului au ajutat la achizi╚Ťionarea, ├«n 1901, a unei colec╚Ťii extrem de valoroase de 4.000 de desene ╚Öi schi╚Ťe din secolele al XVII-lea ╚Öi al XVIII-lea pe care Galeria Borghese din Roma a pus-o ├«n v├«nzare. Se adaug─â, un an mai t├«rziu, ╚Öi o colec╚Ťie unic─â de textile din m─âtase cump─ârat─â din Europa ╚Öi donat─â muzeului american de c─âtre magnatul J.P. Morgan. Istoria a continuat ├«n acela╚Öi ritm, ├«n contextul ╚Öi cu oamenii potrivi╚Ťi, pentru ca, ├«n prezent, muzeul deschis acum 125 de ani de surorile Hewitt, preluat ├«ntre timp de Smithsonian ╚Öi mutat ├«n fosta re╚Öedin╚Ťa a lui Andrew Carnegie din Fifth Avenue, s─â devin─â un punct de reper ├«n societatea newyorkez─â.

Pentru că istoria-i și despre frumos. Iar frumosului îi trebuie context. Dar mai ales oameni.

Mihaela Simina este licen╚Ťiat─â ├«n istorie (specializarea Rela╚Ťii Interna╚Ťionale), scriitor, coprezentator ╚Öi coautor (comentariu ╚Öi scenariu) al serialului documentar Rom├ónia construit─â.

Foto: școala publică Cooper Union (wikimedia commons)

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.