Dl Iohannis, norocosul

Publicat în Dilema Veche nr. 878 din 4 - 10 februarie 2021
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Vineri, la ora 5 diminea╚Ťa, se declan╚Öeaz─â incendiul de la ÔÇ×Matei Bal╚ÖÔÇŁ. Un dezastru! A╚Öa cum e firesc, pre╚Öedintele Rom├óniei merge la fa╚Ťa locului c├«teva ore mai t├«rziu. Toat─â lumea ╚Ötie c─â vineri, are sau n-are treab─â (mai mult n-are, zic gurile rele), dl Iohannis pleac─â la Sibiu. Pe 29 ianuarie, ├«n drum spre Sibiu, pre╚Öedintele s-a ab─âtut pe la locul sinistrului. Ca de obicei, a ╚Ťinut jurnali╚Ötii departe de el, s-a uitat pe-acolo, a primit unele explica╚Ťii ╚Öi a emis o reac╚Ťie oficial─â ├«n care, pe l├«ng─â exerci╚Ťiul formal al regretelor ╚Öi condolean╚Ťelor, a cerut ministrului S─ân─ât─â╚Ťii ÔÇô ╚Öi el prezent la fa╚Ťa locului ÔÇô s─â fac─â reforme. Ministrul a r─âspuns c─â da, o s─â fac─â. Apoi, dl Iohannis a plecat l─âs├«nd presa s─â speculeze ce-ar fi zis dac─â o asemenea tragedie ar fi avut loc ├«n vremea unui guvern pesedist. Firesc, ╚Ötirile despre incendiu au continuat toat─â ziua, la fel ╚Öi comentariile care, ├«n buna tradi╚Ťie a presei noastre, fac cel mai adesea corp comun cu ╚Ötirile.

A doua zi, s├«mb─ât─â, agenda mediatic─â era ocupat─â tot de incendiu ╚Öi de urm─ârile sale. P─âruiala dintre Putere ╚Öi Opozi╚Ťie ├«ncepuse cu opera╚Ťiunea abject─â a arunc─ârii r─âspunderii dintr-o parte ├«n alta. ╚śi nu se face s├«mb─ât─â de pr├«nz, c─â o ╚Ötire video mai degrab─â insolit─â ├«╚Öi face loc pe ecrane. De pe o p├«rtie din P─âltini╚Ö, z├«mbitor ╚Öi ├«mbujorat de aerul rece al unei ierni feerice, ├«ntr-un echipament de schi de reviste glossy, pre╚Öedintele Iohannis r─âspunde unui jurnalist c─â e foarte bine, mersi de ├«ntrebare, c─â z─âpada e excelent─â ╚Öi invit─â pe toat─â lumea pe derdelu╚Ö, c─â-i tare bine. Nu-i greu s─â deduci c─â, din curtea spitalului, pre╚Öedintele a mers direct la Sibiu, la programul de schi. Eu, unul, m-am ├«ntrebat ce anume eveniment nea╚Öteptat, tragic, dintre cele care se ├«nt├«mpl─â, din p─âcate, l-ar putea face vreodat─â pe dl Iohannis s─â renun╚Ťe la o zi planificat─â de schi. Ce calamitate ar trebui s─â se ├«nt├«mple?

S├«nt sigur c─â fanii dlui Iohannis vor replica imediat: ╚Öi ce-ai fi vrut, domnule, s─â fac─â? E pre╚Öedinte, nu-i ministru, nu-i ╚Öef de ISU, nu-i ╚Öef de spital, nu-i doctor, ce putea s─â fac─â? Nu le-a╚Ö r─âspunde c─â alta ar fi fost p─ârerea lor dac─â am fi avut un ╚Öef de stat pesedist care ar fi f─âcut la fel. Dar le-a╚Ö r─âspunde: tocmai c─â-i pre╚Öedinte ╚Öi c─â starea sistemului nostru de s─ân─âtate e dramatic─â, oare n-ar fi fost firesc s─â se implice cumva rapid? S─â convoace, s─â pun─â presiune, s─â invoce, s─â cear─â. Au murit, totu╚Öi, ni╚Öte bolnavi incendia╚Ťi ├«ntr-un spital al statului a c─ârui bun─â func╚Ťionare el e obligat s─â o asigure. Bie╚Ťii de ei, n-au ╚Ťinut cont c─â-i week-end, e adev─ârat, dar dac─â tot s-au g─âsit s─â moar─â vinerea, n-ar fi fost mai firesc ca ╚Öeful statului al c─ârui spital e cum e s─â lucreze s├«mb─âta aceea? ├Än tradi╚Ťia occidental─â, de pild─â, se spune c─â e foarte important ca na╚Ťiunea s─â simt─â c─â liderul ei politic ├«i este al─âturi c├«nd sufer─â, c├«nd e ├«nsp─âim├«ntat─â, c├«nd tr─âie╚Öte emo╚Ťii puternice. Este, dac─â vre╚Ťi, un fel de dimensiune emo╚Ťional─â a democra╚Ťiei func╚Ťionale. Dimpotriv─â, o democra╚Ťie disfunc╚Ťional─â se simte ca o rupere emo╚Ťional─â ├«ntre lideri ╚Öi na╚Ťiune ÔÇô fiecare cu ale lui.

├Än fine, democra╚Ťia noastr─â este un subiect ├«n sine, nu alunec spre el. Cred c─â mai util este s─â continu─âm reflec╚Ťia ├«n alt─â direc╚Ťie: mi se pare un prilej foarte nimerit s─â contempl─âm cum lucreaz─â norocul ╚Öi ghinionul ├«n politic─â. Iar dl Klaus Iohannis mi se pare cel mai bun ├«nceput al unei asemenea reflec╚Ťii ÔÇô el, omul politic cel mai norocos din istoria recent─â a Rom├óniei, care va r─âm├«ne mereu ├«n memoria colectiv─â prin acea vorb─â rostit─â cu nea╚Öteptat─â expresivitate: ÔÇ×Ghinion!ÔÇŁ. Nimeni nu se mai ├«ndoie╚Öte c─â norocul ╚Öi ghinionul au un rol major ├«n orice biografie politic─â. Sigur c─â ╚Ötiin╚Ťa ╚Öi priceperea s├«nt esen╚Ťiale, talentul specific e bine s─â existe, abilit─â╚Ťile psihologice ╚Öi capacitatea intelectual─â fiind, de asemenea, foarte importante. Dar degeaba ai toate astea, dac─â n-ai noroc! ├Än politic─â, norocul ╚Öi ghinionul nu se refer─â la cum este omul politic, ci la ce i se ├«nt├«mpl─â: lebede albe, lebede negre...

Cum spuneam, cred c─â cel mai norocos om politic din istoria recent─â a Rom├óniei este dl Klaus Iohannis. Nu e deloc empatic ÔÇô incapacitatea sa de a se conecta emo╚Ťional la ceilal╚Ťi ╚Öi, ├«n general, la realitate l-a destinat s─â fie ironizat ├«n emisiunile de umor politic ca un fel de Robocop. E lipsit de minime calit─â╚Ťi oratorice. Nu a dovedit nici o inteligen╚Ť─â remarcabil─â. Nimic din via╚Ťa lui pre-politic─â nu e, c├«t de c├«t, remarcabil. E, mai degrab─â, inactiv (ÔÇ×ficusÔÇŁ). Or fi h─ârnicia ╚Öi priceperea m─ârcile rezervate nem╚Ťilor, dar neam╚Ťul nostru e comod ╚Öi neimplicat. Nu poate ├«nsufle╚Ťi nimic ├«n jurul lui. Cam tot ce face dovede╚Öte un egoism bine zidit ├«n arogan╚Ť─â. Dup─â manual, e lipsit de orice calit─â╚Ťi care ar putea atrage vreodat─â adeziunea maselor. ╚śi totu╚Öi, uita╚Ťi-v─â la performan╚Ťa lui electoral─â: ├«n 2000 a intrat pe scena politic─â drept candidat al Forumului German la func╚Ťia de primar al Sibiului din postura de inspector ╚Öcolar. A c├«╚Ötigat. De atunci, a c├«╚Ötigat ├«n rafal─â Prim─âria Sibiului ├«n 2004, 2008 ╚Öi 2012. Apoi a candidat la alegerile preziden╚Ťiale din 2014 ╚Öi din 2019 pe care, de asemenea, le-a c├«╚Ötigat. Pe scurt, acest om a c├«╚Ötigat toate alegerile la care a candidat (patru locale ╚Öi dou─â na╚Ťionale) ╚Öi nu a pierdut niciodat─â. Subliniez, toate acestea fiind alegeri uninominale: numele lui era singur pe list─â pentru o singur─â func╚Ťie:; ori el, ori altul. Nici un alt tip de scrutin nu expune omul politic mai deplin votului popular. A╚Öa cum e el, de 20 de ani, Klaus Iohannis a c├«╚Ötigat de fiecare dat─â. Dac─â te g├«nde╚Öti la lipsa lui de calit─â╚Ťi ╚Öi la acest ╚Öir uimitor de victorii nu po╚Ťi s─â nu r─âm├«i uimit.

Cum de s-a ├«nt├«mplat a╚Öa ceva? Iau cazul meu. S├«nt ploie╚Ötean din na╚Ötere ╚Öi bucure╚Ötean prin destin, admirator de departe al Ardealului, dar nu prea impresionat de legendele calit─â╚Ťilor nem╚Ťe╚Öti. Nimic din afectul meu politic nu m-ar fi ├«ndemnat s─â-l votez pe dl Iohannis. Nu mai spun c─â ╚Öi ├«n planul valorilor m─â simt departe de domnia-sa. Am avut numele lui Klaus Iohannis pe un buletin de vot ╚Öi ╚Ötampila ├«n m├«n─â de patru ori. L-am votat de trei ori din patru (├«n ambele tururi ├«n 2014 ╚Öi ├«n turul final ├«n 2020 ÔÇô primul vot la ultimele alegeri merg├«nd c─âtre prietenul meu de atunci Toader Paleologu). ╚śi nu doar c─â l-am votat, dar am dorit aprig s─â c├«╚Ötige. La vremea acelor alegeri, am ╚Öi scris ├«n sus╚Ťinerea lui. Ei bine, aici a intervenit norocul. ├Än destinul dlui Klaus Iohannis lipsa de calit─â╚Ťi politice a fost compensat─â din abunden╚Ť─â de noroc. Strict electoral vorbind, a avut ╚Öansa unor contracandida╚Ťi perfec╚Ťi. Dl Ponta reu╚Öise s─â enerveze at├«t de mult─â lume ├«n 2014, iar dna D─âncil─â reu╚Öise s─â se acopere de un asemenea gros strat de ridicol, ├«nc├«t dl Iohannis s-a trezit ├«n rolul s─âu natural: ca s─â c├«╚Ötige, nu trebuia s─â fac─â nimic.

Acum, nu e mai pu╚Ťin adev─ârat c─â s─â nu faci nimic nu-i u╚Öor. ├Än politic─â mai ales. Candidatul este, ├«n general, hiperactiv ╚Öi cel mai adesea pierde pentru c─â a f─âcut ce nu trebuie, nu pentru c─â nu a f─âcut ce trebuie. Alegerile se c├«╚Ötig─â rar, cel mai adesea se pierd. Astfel, norocul l-a plasat pe dl Iohannis unde trebuia, c├«nd trebuia ca s─â-i fie drumul politic pres─ârat exclusiv cu succes. Dlui Iohannis ├«i recunosc, totu╚Öi, o singur─â mare calitate. Nu ╚Ötiu cum face, dar nici un scandal nu-l afecteaz─â. Americanii numesc asemenea oameni politici ÔÇ×teflon manÔÇŁ: nu se prinde de ei nici o pat─â ├«n oric├«t─â ÔÇ×gr─âsimeÔÇŁ s-ar g─âsi. Au parte de opozi╚Ťii dure, comit gre╚Öeli care altora le-ar fi fatale, dar cumva lor nu le afecteaz─â cota de simpatie public─â. Fire╚Öte, spre exasperarea adversarilor. Dl Iohannis este un ÔÇ×teflon manÔÇŁ. Cotele de simpatie ╚Öi ├«ncredere ale oric─ârui om politic rom├ón ar fi s├«ngerat abundent dup─â acea scen─â de pe p├«rtie. Nu ╚Öi pentru dl Iohannis. Spre ghinionul adversarilor s─âi, omul e un norocos. C├«t de mult noroc are Rom├ónia cu domnia-sa, este o alt─â poveste...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.