Discurs de mică prințesă
Talentul oratoric se hrănește și se exersează de la vîrste fragede, mai ales cînd te așteaptă un mare regat de condus: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Maestrul oratoriei, prim-ministrul Winston Churchill, știa bine acest lucru, cum de altfel foarte bine intuia că și copiii englezi au nevoie de ridicarea moralului în contextul declanșării celui de-al Doilea Război Mondial. Cine le-ar fi putut vorbi în așa fel încît mesajul să ajungă cît mai bine la ei? Cineva apropiat de vîrsta lor, aflat în aceeași situație ca ei. Dacă persoana în cauza se întîmpla să fie și prințesă, cu atît mai bine. Sau, să recunoaștem, poate tocmai pentru că era prințesă era cea mai potrivită. Astfel, prințesa Elisabeta, viitoarea regină Elisabeta a II-a, la sfatul lui Churchill, a ținut primul ei discurs public din istorie, înregistrat la Castelul Windsor și difuzat la radio BBC în cadrul programului Ora copiilor, pe 14 octombrie 1940.
După începerea conflictului în 1939, timp de șase ani, mai mult de două milioane de copii au fost trimiși în zonele rurale ale Regatului Unit, departe de părinții lor, dar (mai) protejați de bombardamentele nemților. Prințesa Elisabeta și sora sa prințesa Margaret erau în aceeași situație. Deci viitoarea regină, pe atunci în vîrstă de 14 ani, le vorbea în perfectă cunoștință de cauză copiilor la radio:
Mulți dintre voi, copii din această țară, ați fost nevoiți să vă părăsiți casele și să vă separați de mamele și de tații voștri. Eu și sora mea Margaret știm din proprie experiență cum este să stai departe de cei pe care îi iubești cel mai mult.
Vă trimitem tuturor un mesaj de simpatie.
Apropo de simpatie, finalul discursului – un text de dimensiuni potrivite pentru un auditoriu format din copii, deci scurt – aduce o doză consistentă de simpatie spontană sau planificată, cînd Elisabeta o invită pe Margaret lîngă ea, să își ia împreună rămas-bun de la ascultători. Întîi, viitoarea regină trasează o concluzie:
Știm cu toții că pînă la urmă totul va fi bine. Și cînd va fi pace, noi, copiii de astăzi, trebuie să ne amintim că va trebui să facem lumea de mîine un loc mai bun și mai fericit.
Iar apoi o prezintă pe sora ei:
Sora mea este lîngă mine și vă spunem împreună noapte bună.
– Haide, Margaret.
– Noapte bună, copii!
– Noapte bună și mult noroc tuturor!
Simplu.
Foto: Viitoarea regină Elisabeta a II-a, pictată la vîrsta de 7 ani (wikimedia commons)
