Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 956 din 4 ÔÇô 10 august 2022
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg

├Än anul 2014, ignor├«nd avertismentele primite ca urmare a invad─ârii deghizate a Crimeii, Rusia a validat rezultatele referendumului din aceast─â regiune, a recunoscut declara╚Ťia unilateral─â de independen╚Ť─â a unei a╚Öa-numite ÔÇ×republici CrimeeaÔÇŁ, a luat act de aderarea acesteia la Federa╚Ťia Rus─â ╚Öi a ├«nceput s─â sprijine mi╚Öc─ârile separatiste din estul Ucrainei, responsabile probabil de distrugerea unui avion de pasageri Boeing 777. Ca urmare a acestor grave ├«nc─âlc─âri ale principiilor dreptului interna╚Ťional, consacrate ├«n Carta ONU, diferite entit─â╚Ťi interna╚Ťionale (UE, Consiliul Europei, OECD, NATO, G7, BEI) ╚Öi aproximativ 20 de state au recurs la o ampl─â gam─â de sanc╚Ťiuni, care nu au implicat folosirea for╚Ťei armate, fie ele economice, diplomatice, sportive, culturale, procedurale sau privind circula╚Ťia persoanelor, a m─ârfurilor ori a capitalurilor. Eficien╚Ťa sc─âzut─â a sanc╚Ťiunilor a fost cauzat─â de insuficientul  poten╚Ťial constr├«ng─âtor, de inconsecven╚Ťele ├«n aplicarea lor, de complicitatea cu Rusia, mai mult sau mai pu╚Ťin ascuns─â, a unor cercuri politice ╚Öi a unor grupuri de interese din Occident, precum ╚Öi de ajutorul, tacit sau declarat, dat acesteia de statele cu regimuri politice autoritare sau iliberale de pe diferite continente.

Rusia s-a sim╚Ťit astfel ├«ncurajat─â s─â ignore sanc╚Ťiunile ╚Öi s─â ├«ncalce ├«n continuare normele dreptului interna╚Ťional, atitudine care a culminat ├«n acest an cu agresiunea armat─â ├«mpotriva Ucrainei, la 24 februarie, dup─â ce Vladimir Putin semnase, cu trei zile mai devreme, decretul  prin care erau recunoscute ca state independente autoproclamatele republici Done╚Ťk ╚Öi Lugansk, iar Camera superioar─â a Parlamentului ratificase, la 22 februarie, tratatele de prietenie ╚Öi asisten╚Ť─â mutual─â dintre cele dou─â a╚Öa-zise state ╚Öi Rusia. Ca urmare a acestor fapte, ╚Öi mai grave dec├«t cele din 2014, au fost declan╚Öate, cu mai mare rapiditate ╚Öi cu mai mult─â fermitate, proceduri interna╚Ťionale la nivel universal ╚Öi la nivel european. La primul nivel, de╚Öi Consiliul de Securitate al ONU nu a putut lua m─âsuri directe, din cauza exercit─ârii de c─âtre Rusia a dreptului de veto, totu╚Öi, Adunarea General─â, convocat─â prin procedura Acheson, a adoptat la 2 martie 2022 Rezolu╚Ťia Agresiunea contra Ucrainei, prin care a calificat aceste fapte ca acte de agresiune, comise prin ├«nc─âlcarea de c─âtre Rusia a obliga╚Ťiei prev─âzute ├«n art. 2, punctul 4 din Carta ONU: ÔÇ×To╚Ťi Membrii Organiza╚Ťiei se vor ab╚Ťine, ├«n rela╚Ťiile lor interna╚Ťionale, de a recurge la amenin╚Ťarea cu for╚Ťa sau la folosirea ei fie ├«mpotriva integrit─â╚Ťii teritoriale ori a independen╚Ťei politice a vreunui stat, fie ├«n orice alt mod incompatibil cu scopurile Na╚Ťiunilor UniteÔÇŁ. Or cel mai important scop al Organiza╚Ťiei const─â ├«n men╚Ťinerea p─âcii ╚Öi securit─â╚Ťii interna╚Ťionale. Este adev─ârat c─â nu are for╚Ť─â constr├«ng─âtoare men╚Ťiunea din aceast─â rezolu╚Ťie prin care Rusia a fost somat─â s─â revin─â asupra declara╚Ťiei de recunoa╚Ötere a celor dou─â teritorii secesioniste ca state independente, s─â ├«nceteze agresiunea ├«mpotriva Ucrainei ╚Öi s─â se retrag─â din teritoriile ocupate. Totu╚Öi, prin aceast─â rezolu╚Ťie este validat recursul la art. 51 din Cart─â, ├«n virtutea c─âruia Ucraina ├«╚Öi poate exercita dreptul la legitim─â ap─ârare, iar alte state membre ale Organiza╚Ťiei ├«╚Öi pot exercita dreptul la legitim─â ap─ârare colectiv─â. A╚Öadar, Rusia, prin folosirea dreptului de veto, a ├«mpiedicat Consiliul de Securitate s─â ia m─âsuri eficiente ├«mpotriva sa, dar nu ╚Öi recunoa╚Öterea de c─âtre Adunarea General─â a legitimit─â╚Ťii interna╚Ťionale a autoap─âr─ârii Ucrainei prin for╚Ťe proprii ╚Öi prin ajutorul acordat de alte state.

Tot la nivel universal, au ├«nceput proceduri desf─â╚Öurate de Curtea Interna╚Ťional─â de Justi╚Ťie, Curtea Penal─â Interna╚Ťional─â ╚Öi Consiliul Drepturilor Omului. La nivel regional, au fost activate OSCE, Consiliul Europei (Rusia a fost exclus─â ├«n final din aceast─â organiza╚Ťie, dup─â ce i se suspendase mai ├«nt├«i dreptul de reprezentare ├«n Comitetul de Mini╚Ötri ╚Öi ├«n Adunarea Parlamentar─â), CtEDO ╚Öi UE. Aceste organiza╚Ťii ╚Öi mai multe state, ├«n mod individual, au adoptat, ├«n valuri succesive, sanc╚Ťiuni care nu implic─â folosirea for╚Ťei armate, ├«n domenii variate: economic, diplomatic, sportiv, cultural, precum ╚Öi ├«n cel al circula╚Ťiei persoanelor, m─ârfurilor ╚Öi capitalurilor.

Deocamdat─â, sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja. Dreptul de veto ├«n Consiliul de Securitate ╚Öi arsenalul nuclear s├«nt temeiul atitudinii sfid─âtoare de ├«nc─âlcare a principiilor dreptului interna╚Ťional. Eficien╚Ťa ╚Öi, mai ales, costul suportat de cet─â╚Ťenii statelor care aplic─â aceste sanc╚Ťiuni s├«nt criticate din perspective diferite, nu toate inocente. Desigur, cre╚Öterea eficien╚Ťei sanc╚Ťiunilor ╚Öi controlul costurilor adiacente s├«nt deziderate complementare. ├Än orice caz, nu exist─â sanc╚Ťiuni f─âr─â costuri, nici ├«n ordinea intern─â, nici ├«n cea interna╚Ťional─â. Asigurarea efectivit─â╚Ťii normelor juridice presupune costuri mari, dar anomia intern─â ╚Öi cea interna╚Ťional─â ar implica chiar costul autodistrugerii. Dar dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor ├«mpotriva Rusiei exist─â ceva mult mai important: pre╚Ťul libert─â╚Ťii. Pentru a putea pl─âti acest pre╚Ť este nevoie de resurse materiale, de institu╚Ťii na╚Ťionale ╚Öi de organiza╚Ťii interna╚Ťionale de ap─ârare a libert─â╚Ťii, de capacit─â╚Ťi militare, de lideri politici cu viziune ╚Öi pragmatism pe termen lung, de cet─â╚Ťeni care cred ├«n valorile democra╚Ťiei constitu╚Ťionale, de renun╚Ťarea, cel pu╚Ťin par╚Ťial─â, la comodit─â╚Ťile ╚Öi tabieturile cotidiene, de rezisten╚Ť─â ├«ntr-o confruntare ├«ndelungat─â, cu rezultat incert, care are ca miz─â supravie╚Ťuirea f─âr─â pierderea libert─â╚Ťii.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.