Diez şi hashtag

Publicat în Dilema Veche nr. 614 din 18-25 noiembrie 2015
„Cu bule“ jpeg

Un termen specific notaţiei muzicale, cu care orice vorbitor de română mediu şcolarizat a avut de‑a face încă din clasele gimnaziale, a ajuns foarte cunoscut şi folosit în epoca Internetului. Uzul său poate fi considerat de către purişti un abuz, pentru că se bazează pe echivalarea a două semne uşor diferite. Denumirea semnului muzical care notează ridicarea accidentală a unei note cu un semiton – diez – s-a extins asupra semnului #, aflat pe tastatura computerelor şi a telefoanelor mobile. În spaţiul anglo-saxon, diferenţa dintre diezul ale cărui linii verticale sînt intersectate de unele uşor oblice (ridicate spre dreapta) şi semnul în care acestea sînt perfect orizontale este clar marcată: al doilea poartă numele hash sau number sign şi avea, înainte de a fi preluat de informatică şi Internet, o folosire destul de largă (ca abreviere pentru număr sau pentru o unitate tradiţională de greutate – livra), în vreme ce primul (sharp) este restrîns la muzică. Diferenţa apare şi în alte limbi: în italiană se face, în principiu, distincţia între cancelletto şi diesis, în franceză între croisillon (sau petit carré, „pătrăţel“) şi dièse. În practică, semnele se confundă adesea; cel puţin în franceză, denumirea dièse este foarte des folosită pentru semnul din telefonie şi din mediile electronice. În română, confundarea celor două semne este generalizată şi, chiar dacă nu a devenit oficială prin preluarea în dicţionarele generale, este curentă în comunicarea cu publicul. Comanda tipică este „Apăsaţi tasta diez“; nu am observat să se fi impus vreun alt termen pentru semnul în cauză.

Românescul diez este un împrumut modern, din secolul al XIX-lea, din franceză (unde dièse provine dintr-un termen grecesc cu sensul „interval“, intrat în latină: diesis). Diez era curent folosit în­tr‑un manual din 1846, scris în alfabetul de tranziţie, al cărui autor era I. Wachmann, „profesor de muzică vocală în Colegiul Naţional“: Principuri generale de muzică europeenească modernă: în trebuinţa şcolarilor clasii de muzică vocală a Colegiului Naţional din Sf. Sava şi a celor ce doresc să dobîndească o dreaptă cunoştinţă a acestii arte.

În ultima vreme, semnul # a căpătat o folosire extrem de largă prin preluarea sa de către anumite reţele de socializare pentru a marca „etichetele“ (tag-uri, cuvinte-cheie) care corespund unor subiecte sau teme de discuţie. Semnul care precedă cuvîntul-temă şi are semnificaţia „în legătură cu…“, „despre…“, „pentru…“ a fost transferat şi în afara spaţiului virtual, apărînd pe afişe, bannere, pancarte. Nu este primul caz în care un semn iese din spaţiul Internetului pentru a intra în uzul mai larg, cu conotaţii de modernitate şi actualitate imediată: într-o vreme, semnul @ căpătase această funcţie, atunci cînd substituia ludic litera a sau prepoziţia la. În spaţiul virtual, în reţelele care folosesc simbolul #, cuvintele precedate de acesta sînt denumite în engleză hashtag („etichetă marcată prin semnul hash“). Evident, termenul a intrat rapid în jargonul utilizatorilor din multe limbi: de exemplu în italiană, în care anglicismele pătrund cu mare uşurinţă: „questo hashtag“. S-a vorbit şi la noi (de exemplu, de către Adrian Hazaparu, pe blog-ul său) despre încercarea de reglementare de acum cîţiva ani din spaţiul francez, cînd s-a propus ca termen oficial compusul mot-dièse; în emisiuni de televiziune se poate auzi vorbindu-se şi pur şi simplu de „mot-clé“ (cuvînt-cheie), termen adecvat semantic, dar nespecializat; este însă foarte frecvent în uz şi „le hashtag“.

În română, hashtag a fost preluat imediat şi are deja numeroase atestări jurnalistice: „Confuzie incredibilă pe Twitter, după apariţia unui hashtag în memoria victimelor“ (gandul.info); „Facebook s-a aliniat şi oferă capacitatea de a ordona subiectele folosind hashtag-ul“ (adevarul.ro); „Folosirea hashtagurilor va fi limitată iniţial la căutarea elementară“ (mediafax.ro) etc.

Aşadar, româna generalizează pentru semnul informatic denumirea diez, dar împrumută ca atare termenul englez hashtag, fără a-l simţi ca pe un compus care să fie even­tual tradus, calchiat etc. Se vorbeşte deci, cu o anume inconsecvenţă, despre „cunoscutul hashtag, simbolizat prin semnul diez #“ (romanialibera.ro). Din punct de vedere strict lingvistic, confuzia dintre cele două semne şi extinderea denumirii diez nu mi se par deloc condamnabile. În ceea ce-l priveşte pe hashtag, e greu să facem previziuni: ar putea fi preluat definitiv, dar la fel de bine ar putea ieşi din uz odată cu o (previzibilă şi rapidă) înlocuire a tehnologiilor informatice şi a sistemelor de clasificare şi căutare a informaţiei.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Grecia sub zodia incendiilor forestiere și a caniculei. Turiști români: „Ne cred pe toți proști?”
În timp ce atenționările de călătorie apar aproape în fiecare zi pentru Grecia, din cauza riscului de incendii forestiere, turiștii românii susțin că vremea e perfectă.
image
Cât ar mai fi avut de trăit Ceaușescu dacă nu era executat. Care era boala ținută la secret a ultimului dictator al României
Nicolae Ceaușescu suferea de mai multe boli grave, spun medici români dar și surse din cadrul CIA. Dacă una dintre afecțiuni ajunsese cunoscută prin intermediul CIA, cealaltă rămâne și astăzi un mister. Se presupune că Ceaușescu nu ar mai fi supraviețuit mult după 1989.
image
Cum ne-a adus manelistul Babasha în atenția lumii întregi. Ce scrie The Independent despre manelele din România
Babasha, cântărețul de manele care a fost huiduit la primul concert susținut de Coldplay, a atras atenția lumii întregi, publicațiile străine relatând evenimentul, și afirmând că reacția publicului ar reaprinde „dezbaterea despre rasism din România”.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.