Dieta după Ignațiu

Publicat în Dilema Veche nr. 892 din 13 -19 mai 2021
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Oamenii vremii noastre sînt din ce în ce mai preocupați de ceea ce mănîncă. Mai puțin de cum mănîncă. Pe parcursul vieții mele am asistat la o evidentă deteriorare a bunelor maniere la masă. În schimb, am asistat la creșterea și sofisticarea obsesiei pentru alimente: ce sînt, cum sînt preparate, de unde provin, cum au ajuns să devină alimente, ce traseu au avut pînă în farfurie etc. Am observat, de pildă, că un procent semnificativ al conversațiilor între prieteni este dedicat poveștilor gastronomice: „Ce am mîncat, unde am mîncat, cît a costat masa”. Berbanții au și varianta de conversație „Ce am băut, cît am băut, cît a costat”, conversație care, în particular, mi se pare de-a dreptul respingătoare, dar cu care m-am obișnuit deja. Cu cît mai bărbat, cu atît mai mult alcool îngurgitat și, mai nou, cu atît mai scump. Una e să te îmbeți cu țuică de casă și bere „Azuga”, alta cu „Beluga” și „Dom Pérignon”.

Am observat, de asemenea, că nu mai există vacanță sau, pur și simplu, ieșire din mediul obișnuit dacă nu este obligatoriu însoțită de o masă bună, cu precizarea imediată că putem înțelege lucruri foarte diferite prin „masă bună”. Devin tot mai puțin interesante experiențele contactului cu „noul” altui spațiu altfel decît prin prisma experienței gastronomice. Iar la întoarcere, poveștile cele mai multe sînt despre „ce am mîncat, unde am mîncat, cît a costat masa”. Ghidurile turistice înregistrează reperele culinare înaintea reperelor culturale, emisiunile dedicate mîncării sînt cu mult mai numeroase decît emisiunile politice, avertismentele despre „ce e bun” și „ce nu e bun” se referă tot mai mult la papile și tot mai puțin la moravuri.

Oamenii înșiși au început să se considere / să fie considerați rafinați dacă ajung să mănînce preparate rare și rafinate, chiar dacă mînuiesc furculița ca pe o furcă, vorbesc cu gura plină și agită cuțitul ca pe o sabie. Un om de „bună calitate” este acela care nu se întîlnește cu ceafa de porc mai mult de o dată pe an, după cum mitocanul este acela care nu mănîncă stridii din Normandia niciodată. „Spune-mi ce mănînci ca să-ți spun cine ești”, vorba cam năroadă a lui Brillat-Savarin, ordonează azi specia noastră, cu gurmanzii deasupra sfinților.

Pentru omul recent, ținta vieții este să mănînce gustos și sănătos. Echilibrul e greu de obținut căci, știe cam oricine, cu cît ceva e mai gustos, cu atît e mai puțin sănătos și cu cît e mai sănătos, cu atît e mai puțin gustos. Ai zice că Dumnezeu a dat omului zilelor noastre această mare încercare. O fi dat altor generații alte încercări, dar nouă asta ne-a revenit: rupt între gustos și sănătos, omul recent caută soluții – așa cum îi stă în obicei – confortabile. Și oftează sub povara kilogramelor, căci astfel de soluții sînt greu de găsit.

Dacă lăsăm la o parte politica și vorbele sforăitoare, trebuie să constatăm, privind cuprinsul, că democratizarea adevărată a lumii noastre asta a fost: s-a generalizat pînă la rang de cunoștință comună specializarea în toate cele gastronimice. Toată lume are păreri clare despre ce se mănîncă, iar partea superioară a omenirii a devenit o lume a dietelor. Mii, de nu cumva zeci de mii de diete regulează viața speciei noastre exercitînd o influență vădit superioară oricărei doctrine morale, politice sau religioase.

Cedînd atracției exoticului, unele diete se inspiră din meniul aflat pe masa călugărilor. Ideea că monahii și monahiile duc o viață sănătoasă este larg răspîndită, iar recentul, cu anemica sa înțelegere a celor religioase, crede că această sănătate se datorează mîncării și liniștii sau, cum se mai zice, „vieții ordonate”. Doar că dieta monastică, indiferent ce cuprinde ea, nu este o simplă listă de mîncăruri, ci un anume mod de a mînca: un ritm al meselor, un tipic al meselor și, întotdeauna, o însoțire a mesei cu rugăciunea și tăcerea. Astfel, pentru recent va fi imposibil să țină o „dietă călugărească”. Sau poate că nu e chiar așa. Sperînd să mă înșel, scriu aceste rînduri.

Răsfoind zilele trecute Exercițiile spirituale ale lui Ignațiu de Loyola în căutarea unui anume pasaj, am dat de o pagină dedicată modului în care exercițiul călugărului trebuie să se articuleze la masă. Cum trecuseră ani mulți de la citirea acestui mic, dar viguros op medieval (scris între 1522 și 1524), nu mai știam acest pasaj și sînt bucuros că l-am redescoperit acum, cînd eu însumi am mare nevoie de el. Sistematizînd, vă împărtășesc și dumneavoastră cîteva recomandări adaptate zilelor noastre, care derivă din regulile enunțate de acest clasic al monahismului catolic.

1) E bine să încerci să reprimi pofta de anumite alimente fără să reprimi pofta de mîncare în general. Dintre toate poftele, singura care nu trebuie reprimată cu putere este pofta de pîine. Ignațiu observă că pofta de pîine este singurul gen de poftă care nu antrenează după ea și altele, astfel că nu le tulbură și nu produce o dezordine în ansamblul ființei.

2) Cînd te așezi la masă, imaginează-ți că mănînci cu Iisus Hristos și imită-L. Va rezulta un stil de a mînca ponderat, elegant, liniștit și, mai ales, lipsit de acele furtuni salivare care te fac să te precipiți indiscriminat asupra feluritelor bucate de pe masă.

3) Oamenii trebuie să se obișnuiască să mănînce mîncăruri cît mai simple, iar dacă mănîncă mîncăruri sofisticate să mănînce cu atît mai puțin din ele cu cît sînt mai sofisticate.

4) Mîncarea în cantități mici duce la o interesantă și utilă autocunoaștere. Doar mîncînd puțin ajungi să afli, în timp, ce-i este cu adevărat necesar corpului tău ca să se mențină. Abundența face imposibilă cunoașterea necesității. Dacă mănînci mult nu te fortifici, ci devii vulnerabil, căci nu ajungi niciodată să știi ce ai nevoie și ajungi să te îmbuibi cu mîncăruri nenecesare.

5) În timp ce mîncați nu vă gîndiți la mîncare. Practica generalizată a meselor la trapeză, unde monahii mănîncă în liniște și ascultă un călugăr dintre ei care citește ceva (Viețile Sfinților sau Patericul, cel mai adesea), este una dintre cele mai înțelepte soluții. Cînd mîncați puneți un audiobook. Rezultă că nu este neapărat rău să mîncați singur(ă), în liniște, gîndindu-vă la ceva anume, numai la mîncare, nu.

6) Imediat după ce terminați de mîncat hotărîți ce veți mînca la următoarea masă și țineți-vă de hotărîre!

După cum vedeți, regulile lui Ignațiu de Loyola nu se referă la diete în sensul alimentelor permise sau nepermise, la gramaje și ore de masă. Poate că tocmai de aceea ar putea fi mai profunde și mai folositoare. Aș încheia spunîndu-vă „Poftă bună!” dacă aș fi sigur că, în realitate, despre asta este vorba...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Pățania unui turist român în Istanbul. Cât a plătit pentru kebabul consumat în Marele Bazar
Un turist român a avut parte de o surpriză uriașă după ce a cerut nota de plată pentru un kebab cumpărat în Marele Bazar din Istanbul. Și-a împărtășit mai apoi experiența pe o pagină de Facebook dedicată turismului din Turcia.
image
Un nou blocaj pe piața legumelor. „Avem solarii pline de tomate care vor rămâne nerecoltate”. Cât a scăzut prețul
Legumicultorii se confruntă cu un nou blocaj pe piață, prețul tomatelor scăzând atât de mult încât nu-și mai acoperă nici cheltuielile cu recoltarea, spun aceștia. Nici la acest preț însă nu mai reușesc să vândă.
image
Secretul refacerii virginității. Rețeta unei contese medievale care a făcut furori în secolul al XVI-lea
Plantele medicinale, soluțiile de înfrumusețare și alchimia au fost pasiunile mai multor contese și regine din Europa secolului al XV-lea. Unele au rămas în istorie pentru „rețetele” controversate de întinerire și chiar de „restaurare” a virginității.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.