Dialogul necesar dintre CCR și CJUE

Publicat în Dilema Veche nr. 900 din 8 – 14 iulie 2021
O mare invenție – contractul social jpeg

În anul 2003, ca urmare a procesului de revizuire, au fost introduse în Constituție mai multe prevederi, între care și cele care alcătuiesc Titlul VI, sub denumirea Integrarea euroatlantică. Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene și la Tratatul Atlanticului de Nord nu ar fi fost posibilă în absența acestor prevederi. S-a statuat în mod neechivoc că aderarea la Uniunea Europeană presupune transferarea unor atribuții către instituțiile comunitare și exercitarea în comun cu celelalte state membre a competențelor prevăzute în tratatele constitutive. Aprobarea prin referendum național a Legii de revizuire a Constituției a avut o dublă semnificație: modificarea contractului social încheiat în anul 1991 și participarea la un contract social mai amplu, la scară comunitară. Chiar dacă Uniunea Europeană nu este încă o structură federală, totuși s-a afirmat, nu fără temei, că are o suveranitate proprie (Vlad Constantinesco), iar statele membre nu mai sînt entități deplin suverane, ele acceptînd că prevederile tratatelor constitutive și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu primează față de legile interne. În Legea fundamentală s-a statuat că  Parlamentul, președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a preeminenței dreptului european față de dreptul intern. Între altele, această garanție presupune că, ori de cîte ori dispozițiile legale interne sînt contrare unor norme din dreptul european, acestea din urmă vor fi aplicate cu prioritate. Instanțele judecătorești naționale, cînd constată o asemenea contradicție cu ocazia judecării unui proces, au obligația să aplice normele europene, iar nu normele interne contrare.

Acest mecanism instituțional de armonizare a dreptului intern cu dreptul european este însă efectiv numai în cadrul unui anumit proces judiciar, fără a avea semnificația înlăturării cu caracter general a aplicării unor norme interne. Totuși, exercitarea acestei competențe speciale este premisa a două conflicte, unul între instanțele judecătorești și Curtea Constituțională, al doilea între această Curte (CCR) și Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Recent, asemenea conflicte s-au concretizat în legătură cu mult-disputata Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Mai întîi, CJUE a pronunțat, la 18 mai 2021, o hotărîre prin care a constatat că prevederile legale interne prin care a fost înființată SIIJ sînt contrare dreptului european, iar apoi CCR a emis o decizie, la 8 iunie 2021, prin care a statuat că aceleași prevederi legale sînt constituționale. În sfîrșit, o instanță națională, cu ocazia soluționării unui proces, a fost pusă în situația de a alege să urmeze soluția CJUE sau soluția CCR, întrînd în conflict cu una sau alta dintre Curți. Aceste soluții au inflamat spiritele în comunitatea juridică și în lumea politică din România. Radicalizarea treptată a pozițiilor a culminat cu afirmații exorbitante: pe de o parte, s-a susținut că hotărîrea CJUE este un atentat la suveranitatea națională și un îndemn la rebeliunea judecătorilor împotriva instanței de contencios constituțional; pe de altă parte, decizia CCR a fost privită ca un prim pas spre retragerea României din Uniunea Europeană, sub influența unor forțe oculte. Chiar dacă, în lumina rațiunii, aceste poziții radicale se discreditează prin ele însele, ignorarea lor n-ar fi potrivită, știut fiind că resorturile opiniei publice sînt mai degrabă iraționale. Nu de puține ori, conflictele juridice s-au extins, devenind conflicte politice și sociale de mare amploare. Este mai utilă deci identificarea surselor acestor conflicte juridice și a soluțiilor posibile pentru rezolvarea lor și pentru prevenirea apariției altor conflicte de acest gen în viitor.

Chiar dacă nu este aici locul pentru analize tehnice, trei explicații simple sînt posibile.

În primul rînd, armonizarea dreptului intern cu dreptul european nu poate fi deplină, iar aplicarea principiului preeminenței normelor europene asupra celor interne va genera mereu tensiuni și conflicte. Divergența dintre hotărîrea CJUE și decizia CCR referitoare la SIIJ are precedente în divergențele dintre instanța europeană și instanțele de contencios constituțional din alte țări (decizia pronunțată de Curtea Constituțională Federală din Germania în cauza Weiss este un asemenea precedent foarte periculos). Aceste divergențe au două surse principale: insuficienta delimitare a atribuțiilor care au fost transferate de statele naționale către instituțiile comunitare față de atribuțiile care au rămas în competența statelor și existența unor arbitri diferiți care iau decizii pentru rezolvarea conflictelor juridice (CJUE, Curțile Constituționale și instanțele judecătorești naționale). În absența unui arbitru suprem, pe lîngă conflictele juridice ordinare, adică cele supuse judecății diverșilor arbitri, apar conflicte juridice chiar între arbitri. Este vulnerabilitatea principală a sistemului instituțional comunitar, care generează frustrări atît pentru suveraniști, cît și pentru europeniști: unii se tem din cauza presupusei abandonări a suveranității, alții se tem din cauza exceselor unei suveranități arbitrare.

În al doilea rînd, tocmai pentru că nu există o instanță supremă care să arbitreze conflictele dintre arbitri, respectiv divergențele dintre CJUE și Curțile Constituționale, precum și cele dintre acestea din urmă și instanțele judecătorești naționale (propunerea făcută de Sarmiento și Weiler de a se înființa o asemenea instanță nu se poate adopta într-un viitor previzibil), aceste conflicte referitoare la delimitarea competențelor de aplicare a dreptului european pot fi rezolvate în prezent doar prin dialog între arbitri. Dacă resorturile opiniei publice sînt iraționale, deciziile arbitrilor ar trebui să fie bazate pe rațiune, iar conflictele dintre ei ar trebui să fie rezolvate prin singurul mijloc rațional la care pot recurge: dialogul instituțional. CCR ar fi avut posibilitatea să inițieze un asemenea dialog cu CJUE (urmînd exemplul înțelept al Curții Constituționale Italiene din cauza Taricco), evitînd atît divergențele privind SIIJ, cît și amplificarea acestora de către radicali.

În al treilea rînd, aceste conflicte n-ar fi apărut dacă ceea ce a promis coaliția politică aflată la guvernare în România, respectiv adoptarea unor reglementări speciale care să rezolve problema SIIJ, s-ar fi îndeplinit la vreme. Sau dacă Uniunea Europeană ar fi o organizație federală. Ipoteze situate la granița imposibilului.

Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Avertizări de caniculă şi vijelii pentru toată ţara. Unde se vor înregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertizări de Cod Portocaliu şi Cod Galben de ploi torenţiale, vijelii şi grindină au fost emise marţi, 5 iulie, pentru mai multe judeţe din ţară.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei românce ucise în Marea Roşie a Egiptului
Periodic, rechinii atacă turiştii în Marea Roşie. Ultima victimă este o româncă de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio şansă în faţa Marelui Alb care la doar 600 de metri distanţă mai ucisese o turistă din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele şi care este baza de calcul pentru contribuţiile la pensii şi sănătate
Modificările Codului Fiscal prevăd, printre altele, şi modificări ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar şi a bazei de calcul pentru contribuţiile la sănătate şi pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.