Despre statul român şi obezul capturat de rudele hrăpăreţe

Publicat în Dilema Veche nr. 331 din 17-23 iunie 2010
Despre caritate și incluziune socială jpeg

În faţa valului de nemulţumiri concretizat sub forma grevei generale de la finele lui mai, care ne va ţine paralizaţi o vreme, mă întreb de ce Guvernul României, dacă tot este nevoit să aplice terapii de şoc, nu o face într-un mod mai inteligent, care să provoace mai puţină revoltă în rîndurile populaţiei. De ce, în loc să taie la toţi bugetarii în mod liniar, lovind grav în cei defavorizaţi, Guvernul nu aplică reduceri progresive, care să ia mai mult celor cu venituri barosane şi să îi lovească mai puţin pe cei cu venituri care abia le acoperă traiul necesar?

În primul rînd, reacţia populaţiei şi a sindicatelor ar fi fost cu certitudine mai puţin furioasă. „Mă duc la greva din 31 mai nu pentru că m-ar afecta personal ceea ce vrea să facă Boc, ci pentru că e o nesimţire să tai pensiile unora care şi aşa mor de foame“, îmi spune un taximetrist mai guraliv, categorie de la care iau, de obicei, pulsul societăţii. În timp ce în România opoziţia politică se opune din principiu şi numai de-a dracului, omul de rînd are ceva mai mult bun-simţ şi discerne între ce e just şi injust. La fel şi sindicatele. De altfel, Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, a şi declarat că ceea ce i se pare lipsit de etică este distribuţia neeşalonată a reducerilor, care nu ţine cont de cei defavorizaţi. Cel mai bun exemplu că sindicatele nu sar în sus ca opoziţia, numai ca să se bage în seamă, este cazul proiectului de lege privind pensiile speciale, cînd sindicatele nu numai că nu s-au opus eliminării privilegiilor, ci au susţinut ferm principiul universalităţii sistemului de pensii, chiar dacă pentru asta liderii de la nivel de confederaţie au trebuit să înfrunte mînia puternicelor federaţii afiliate (sindicatul poliţiştilor din Cartel Alfa, de exemplu). Tind să cred că, dacă Guvernul ar fi tăiat veniturile cu cap, poate am fi reuşit să evităm o grevă generală.

Chiar şi din punct de vedere economic, o reducere progresivă ar fi avut mai mult sens. Cînd venitul cuiva este de 800 de lei, este de presupus că omul acesta nu are cum să pună un ban la ciorap, nici dacă vrea, şi întreg venitul său e direcţionat către consum. Or, cei 25% din banii tăiaţi bugetarilor cu venituri mici vor fi bani care vor afecta nemijlocit şi negativ consumul. Cineva care pretinde, asemenea actualului Guvern, că doreşte să relanseze economia, nu doar să chivernisească bani la bugetul de stat, ar trebui să ia în calcul şi acest efect.

De ce nu o face? Este actualul guvern atît de incompetent? Mă îndoiesc, pur şi simplu gîndindu-mă la unii dintre consilierii bine educaţi ai premierului şi la faptul că aceste măsuri au fost totuşi agreate de FMI, care numai de incompetenţă nu poate fi acuzat. Nici rea-voinţă nu cred că este: păcatul tuturor guvernelor din ultimii ani a fost mai degrabă excesul de linguşeli electorale plătite cu banii altora şi deja e clar că, cel puţin pe termen scurt, PD-L va pierde voturi – după cum anunţa Sever Voinescu. Am putea crede că, în sfîrşit, PD-L-ul şi-a clarificat orientarea ideologică şi s-a repliat pe valorile dreptei ultra-liberale, dar ar fi prea optimist să ne închipuim că aşa, din senin, un partid românesc îşi fundamentează politicile pe principii doctrinare, şi nu constrîns de împrejurări.

Cauza acestor măsuri prin care Guvernul taie harcea-parcea, de la vlădică la opincă, fără pic de discernămînt, este una mai gravă şi mai tristă: este neputinţa statului. Este slăbiciunea unui stat captiv, incapabil să aplice altceva decît măsuri simpliste, care nu necesită eforturi de coordonare, obiectivitate, analiză. Să ne înţelegem: un stat supradimensionat ca statul român nu e neapărat un stat puternic, iar virtutea primă a unui stat puternic nu este dimensiunea, ci eficienţa.

Numai un stat puternic poate să implementeze măsuri ţintite, diversificate şi complexe. E simplu: să spunem că vrei să tai veniturile diferenţiat, cu 50% celor cu salarii de peste 5000 lei, 25% celor cu salarii între 3000-5000 lei şi tot aşa. Dacă eşti un stat puternic, atunci eşti în stare să pui în funcţiune aparatul administrativ şi birocratic pe care îl ai la dispoziţie ca să mişti lucrurile şi să implementezi măsurile iniţiate. Dacă eşti un stat slab şi captiv, se va întîmpla în felul următor: peste noapte, directoraşii numiţi politic, membrii de partid şi toţi „piloşii“ vor inventa şi descoperi zece chichiţe legale prin care să îşi vadă venitul diminuat pe hîrtie, în următoarele luni, pentru a evita reducerile, pînă cînd furtuna va fi trecut, iar apoi şi-l vor creşte la loc. Iar tu, ca stat, vei constata că nu prea ai de unde să tai, deşi pînă mai ieri îţi dădeai duhul plătind salarii care s-au evaporat peste noapte. La fel, e mai avantajos să operezi reduceri salariale decît să dai oameni afară: dacă eşti un stat funcţional şi puternic, şi nu statul nepoţilor, cumetrilor şi verilor partidului de la putere, atunci sînt şanse mari ca acele concedieri să aibă la bază criterii meritocratice. Dacă eşti un stat capturat de rubedenii, atunci poţi fi sigur că a doua zi după concedieri, în aparatul tău administrativ procentul rudelor va fi şi mai mare, şi vei fi rămas fără cei cîţiva oameni buni care făceau munca tuturor.

Şi atunci, ca stat, eşti pus în faţa dilemei următoare – încasezi zece palme zdravene (a se citi greve, proteste, huiduieli) şi te alegi cu ceva economii la final sau încasezi doar cinci palme şi la final te întrebi pentru ce? Ce ar fi trebui să facă Guvernul Boc – să taie la toţi bugetarii 25% din salariu, riscînd o grevă generală prelungită, dar avînd şanse mari să reducă cheltuielile cu 2% din PIB, sau să încerce să taie diferenţiat, nemulţumindu-i pe mai puţini, dar riscînd ca, la final de an, să constate că cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut în pofida tăierilor? Şi atunci ce să facă, să ia dl Boc unul cîte unul dosarele a un milion şi jumătate de angajaţi şi să decidă cui şi cît îi taie şi pe cine concediază sau ba? Este absurd! A existat cel puţin o tentativă similară prin luna februarie, cînd, din dorinţa de a limita abuzurile administraţiei, un memorandum de guvern făcea obligatoriu avizul prim-ministrului pentru cheltuielile de promovare efectuate de autorităţile publice. Rezultatul – zeci de milioane de euro din proiectele europene blocate, proiecte care ajungeau să fie semnate de premier numai după intervenţii la nivel înalt, pentru că, orice s-ar spune, un premier nu se poate substitui unui aparat birocratic. Altfel spus, cu un om nu se face Statul.

Fiind un stat supradimensionat şi obez, statul român are toate caracteristicile specifice obezilor şi, în special, faptul că posibilităţile sale de mişcare sînt limitate şi se află mereu la cheremul altora, ori de cîte ori vrea să facă o mişcare mai complexă; cînd acestea din urmă sînt nişte rude hrăpăreţe al căror scop nu e să-l facă pe obez să se deplaseze, ci să-i golească buzunarele, nu e greu să ne imaginăm cît va avansa obezul către destinaţia sa. Acţiunile unui stat slab par adeseori stupide, neinspirate şi chiar contraproductive, dar sînt singurele pe care le poate face. Dacă am fi avut norocul de a nu fi trăit într-un stat capturat de mătuşi şi veri hrăpăreţi, probabil că astăzi nici nu am fi fost în situaţia de a le fi tăiat salariile harcea-parcea şi acestor mătuşi, şi unor angajaţi care îşi fac treaba.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Soldații ucraineni au recucerit Lîman FOTO Twitter / Defense of Ukraine
Rușii, uluiți de dârzenia ucrainenilor de la Lîman: „Îi loveau gloanțele, dar înaintau ca nebunii”
Un soldat rus, care a fost rănit în lupta pentru orașul Lîman, a relatat cum soldații ucraineni continuau să avanseze în timp ce se trăgea asupra lor.
loto
Rezultatele LOTO 6 din 49, Joker 5 din 40, Noroc de duminică, 2 octombrie. Numerele câştigătoare
Loteria Română a anunţat numerele extrase duminică, 2 octombrie 2022, la Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 şi Super Noroc.
coronavirus
Bilanț COVID. Mai puțin de 500 de cazuri noi în ultimele 24 de ore. Câte decese au fost raportate
Bilanț COVID. Un număr de 444 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, a anunţat, duminică, Ministerul Sănătăţii.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.