Despre logica juridic─â ╚Öi adev─ârata via╚Ť─â a dreptului

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 916 din 28 octombrie ÔÇô 3 noiembrie 2021
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg

Normele juridice con╚Ťin prescrip╚Ťii de comportament (comenzi, permisiuni ╚Öi interdic╚Ťii) menite s─â asigure schimbarea de la o situa╚Ťie prezent─â la o situa╚Ťie viitoare. Ac╚Ťiunile (actele, ab╚Ťinerile) ╚Öi activit─â╚Ťile (cu durat─â mai mic─â sau mai mare) omene╚Öti s├«nt reglementate ca mijloace prin care se realizeaz─â aceast─â schimbare. Un legiuitor ├«n╚Ťelept trebuie s─â ╚Ťin─â seama de distinc╚Ťia dintre ceea ce este necesar, ceea ce este posibil ╚Öi ceea ce este imposibil, astfel ├«nc├«t normele juridice s─â fie ├«n mod ra╚Ťional aplicabile. De aproape un secol, filosofii dreptului ╚Öi logicienii au f─âcut cercet─âri aprofundate pentru a descifra mecanismele subtile ╚Öi complexe prin care sistemul dreptului obiectiv (├«n╚Ťeles ca realitate autonom─â, ca ontologie normativ─â) direc╚Ťioneaz─â ac╚Ťiunile ╚Öi activit─â╚Ťile subiectelor de drept, ├«n raporturile dintre ele, ca agen╚Ťi ai schimb─ârii de la o situa╚Ťie prezent─â la o situa╚Ťie viitoare. Logica propozi╚Ťiilor a fost asociat─â ├«n mod firesc cu logica schimb─ârii ╚Öi cu logica ac╚Ťiunii ├«n infrastructura logicii deontice pentru a oferi o imagine c├«t mai fidel─â a proceselor de elaborare a normelor juridice ╚Öi de aplicare a lor ├«n practica social─â. Ontologia normativ─â a justificat dezvoltarea acestor domenii noi ale logicii pentru a pune mai bine ├«n lumin─â aspectele particulare ale epistemologiei, praxiologiei ╚Öi axiologiei ├«n universul  juridic. Din aceast─â perspectiv─â, dreptul obiectiv nu este doar o simpl─â reflectare a realit─â╚Ťii sociale. ├Äntr-un fel, fiind o crea╚Ťie a omului, sistemul normativ se aseam─ân─â cu arta, ├«n sensul c─â se autonomizeaz─â ├«n raport cu realitatea reflectat─â. Modul de autonomizare este ├«ns─â diferit: ├«n timp ce arta se autonomizeaz─â, folosind elementele realit─â╚Ťii reflectate, pentru a construi o fic╚Ťiune, dreptul se autonomizeaz─â folosind elementele realit─â╚Ťii sociale reflectate pentru a construi un model praxiologic, adic─â un model al schimb─ârii prin actele, ac╚Ťiunile ╚Öi activit─â╚Ťile subiectelor de drept. Formele ╚Öi intensitatea schimb─ârii s├«nt diferite, ├«ncep├«nd cu schimb─âri banale, cum ar fi aceea produs─â prin executarea obliga╚Ťiilor n─âscute dintr-un contract de v├«nzare, ╚Öi ajung├«nd p├«n─â la schimb─âri de mare amploare, realizate prin proiecte investi╚Ťionale complexe sau prin programe de reforme institu╚Ťionale, pe baza unor scenarii juridice ├«ndelung elaborate.

A╚Öa cum se ├«nt├«mpl─â cu orice inven╚Ťie omeneasc─â, dreptul obiectiv poate fi utilizat pentru scopuri diferite, unele ca manifestare a ideii de bine, altele ca ├«nf─â╚Ťi╚Ö─âri ale ideii de r─âu. La fel ca ├«n filosofia general─â, ╚Öi ├«n filosofia dreptului axiologia este indisolubil legat─â de ontologia normativ─â, de epistemologia ╚Öi de praxiologia specifice domeniului juridic. Valorile ╚Öi scopurile care ├«ntemeiaz─â orice sistem normativ s├«nt esen╚Ťiale pentru ├«n╚Ťelegerea acestuia ╚Öi pentru respectarea prescrip╚Ťiilor lui ├«n practica social─â. Rezult─â c─â schimbarea propriu-zis─â urm─ârit─â de orice norm─â juridic─â, inclus─â ca model ├«n prescrip╚Ťia ei, este rezultatul oric─ârui proces de aplicare a dreptului. Ac╚Ťiunile ╚Öi activit─â╚Ťile umane concrete transform─â modelul schimb─ârii ├«n realitatea schimb─ârii.

Dac─â este a╚Öa, de ce este mai plin─â de ├«n╚Ťeles afirma╚Ťia c─â jurispruden╚Ťa este adev─ârata via╚Ť─â a dreptului dec├«t afirma╚Ťia c─â realizarea ├«n practica social─â este adev─ârata via╚Ť─â a dreptului? Aplicarea dreptului ├«n practica social─â ar trebui s─â fie, de regul─â, neconflictual─â, asum├«nd prezum╚Ťia ÔÇô desori infirmat─â ÔÇô c─â destinatarii normelor juridice nu au dificult─â╚Ťi ├«n ├«n╚Ťelegerea ╚Öi ├«n executarea comenzilor, permisiunilor sau interdic╚Ťiilor pe care acestea le con╚Ťin. Ca urmare, dreptul nu se ├«mbog─â╚Ťe╚Öte cu noi sensuri ale normelor juridice sau cu clarificarea sensurilor existente. Ori de c├«te ori apar ├«ns─â dispute privind interpretarea ╚Öi aplicarea normelor juridice, iar aceste dispute genereaz─â litigii care s├«nt solu╚Ťionate de instan╚Ťele judec─âtore╚Öti, sensurile normative s├«nt stabilite pe cale jurispruden╚Ťial─â. Precedentele judiciare ╚Öi, mai ales, solu╚Ťiile pronun╚Ťate prin hot─âr├«rile preliminare ori prin cele care rezolv─â recursurile ├«n interesul legii pun ├«n lumin─â adev─ârata via╚Ť─â a dreptului prin ├«n╚Ťelesurile noi ╚Öi prin ├«mbog─â╚Ťirea sferei de aplicare a fiec─ârei norme juridice cu o cazuistic─â din ce ├«n ce mai ampl─â. ├Än acest sens, jurispruden╚Ťa este adev─ârata via╚Ť─â a dreptului, f─âr─â a ignora sau a diminua importan╚Ťa realiz─ârii neconflictuale a dreptului ├«n practica social─â.

Profesiile juridice s├«nt importante nu numai pentru c─â ele slujesc la aplicarea dreptului obiectiv, ci ╚Öi, ├«n primul r├«nd, pentru c─â profesioni╚Ötii dreptului nu preiau mecanic textele de lege, ci le internalizeaz─â, le descifreaz─â sensurile prin raportarea la situa╚Ťiile de fapt concrete ╚Öi, c├«nd este necesar, stabilesc cadrul faptic ╚Öi juridic al disputelor care apar. Mai mult dec├«t at├«t, judec─âtorii rezolv─â aceste dispute nu numai sub aspectul percep╚Ťiilor diferite asupra faptelor, ci ╚Öi sub aspectul interpret─ârii normelor juridice relevante. Din aceast─â perspectiv─â, fiecare profesie juridic─â joac─â un anumit rol. Consilierii juridici, avoca╚Ťii, mediatorii, notarii, executorii judec─âtore╚Öti, speciali╚Ötii ├«n insolven╚Ť─â, poli╚Ťi╚Ötii, jandarmii, func╚Ťionarii cu atribu╚Ťii juridice, procurorii ╚Öi judec─âtorii s├«nt slujitori ai legii nu ├«n sensul aplic─ârii ei mecanice, ci prin adaptarea sensurilor ei la problemele complexe pe care le ridic─â via╚Ťa real─â, de multe ori cu elemente de noutate imposibil de anticipat de autoritatea legiuitoare. Dac─â dreptul este f─âcut pentru oameni, iar nu oamenii pentru drept, a╚Öa cum Portalis a atras aten╚Ťia de mult timp, sistemul normativ nu trebuie s─â fie un pat al lui Procust, ci un complex de prescrip╚Ťii menite s─â apere valorile fundamentale ale comunit─â╚Ťii.

Actele, ac╚Ťiunile ╚Öi activit─â╚Ťile prin care se realizeaz─â aceste prescrip╚Ťii constituie motorul schimb─ârilor sociale, dar, pentru ca s─â nu apar─â deregl─âri ╚Öi crize grave, ele trebuie s─â fie mereu raportate la valorile avute ├«n vedere de fiecare prescrip╚Ťie normativ─â. Profesioni╚Ötii dreptului au misiunea dificil─â, uneori aproape imposibil─â, de a asigura aceast─â corela╚Ťie dintre ├«n╚Ťelesul normelor juridice ╚Öi valorile care justific─â permisiunile, comenzile ╚Öi interdic╚Ťiile. Pentru ace╚Öti profesioni╚Öti, democra╚Ťia constitu╚Ťional─â ╚Öi economia de pia╚Ť─â liber─â ├«ntemeiat─â pe proprietatea privat─â nu trebuie s─â fie niciodat─â cli╚Öee, ci nucleele conceptuale ╚Öi cadrele institu╚Ťionale care dob├«ndesc via╚Ť─â ╚Öi sens prin valorile care consolideaz─â libertatea ╚Öi siguran╚Ťa persoanei, mai ales ├«n situa╚Ťii excep╚Ťionale, de criz─â grav─â, c├«nd aceste valori s├«nt amenin╚Ťate.

Not─â: ├Än aceste vremuri tulburate de crize de tot felul, poate este util─â reluarea acestui fragment dintr-un articol publicat anterior ÔÇô ÔÇ×Tot ce nu este interzis este permis sau tot ce nu este permis este interzis? (jocul permisiunilor, al comenzilor ╚Öi al interdic╚Ťiilor ├«n dreptul privat ╚Öi ├«n dreptul public)ÔÇŁ.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.