Despre Cerber, Narcis ┼či psihologia poporului

Publicat în Dilema Veche nr. 601 din 19-25 august 2015
Despre Cerber, Narcis ┼či psihologia poporului jpeg

Recent, profesorul Vintil─â Mih─âilescu a scris un articol (ÔÇ×Narcis ┼či psihologia poporuluiÔÇť) ├«n

(nr. 600, 13-19 august 2015), ├«n care ├«ncerca s─â conving─â c─â nu exist─â o ÔÇ×psihologie a poporului rom├ónÔÇť (o s─â vedem mai ├«ncolo, spun├«nd c─â nu exist─â ├«ntr-un sens aparte). 

├Än mod normal, nu comentez des articolele de pres─â. ┼óin s─â o fac ├«n acest caz deoarece: 1) tocmai am scris o carte despre ÔÇ×psihologia poporului rom├ónÔÇť; a┼čadar, ca psihologi, eu ┼či mul┼úi al┼úi colegi g├«ndim c─â aceasta exist─â!; 2) ├«l cunosc ┼či ├«l respect pe profesorul Mih─âilescu ÔÇô care, de┼či a pornit din psihologie, s-a specializat ├«n antropologie ÔÇô ┼či am fost intrigat de unele din argumentele sale, ┼či 3) unele aspecte punctate corect ┼či critic de d├«nsul s├«nt vehiculate frecvent ├«n discursul public al nepsihologilor (colegi din ┼čtiin┼úe apropiate), reflect├«nd adesea o ne├«n┼úelegere a domeniului psihologiei moderne, ne├«n┼úelegere tributar─â unor paradigme mai vechi ┼či marginale ├«n psihologia actual─â. 

Profit de această analiză pentru a puncta mai multe lucruri importante despre această temă, nu toate legate direct de articolul profesorului Mihăilescu (voi face diferenţa între acestea, pentru precizia analizei).

În primul rînd, Psihologia nu are nici o problemă teoretică sau metodologică în a studia atributele psihologice ale românilor, decît în cadrul precizat de profesorul Mihăilescu, cadru care însă nu corespunde cu ceea ce face psihologia astăzi, ci cu ceea ce făcea psihologia esenţialistă de tip

├«n trecut. ├Än psihologie, termenul de ÔÇ×poporÔÇť nu este definit a┼ča cum sugereaz─â autorul (VM) ├«n articolul s─âu: ÔÇ×poporul este ceea ce toat─â lumea ┼čtie c─â este, adic─â

, lucru care, dac─â ar fi adev─ârat, sigur c─â este criticabil. Pentru a simplifica acest aspect ┼či a nu despica firul ├«n patru, reiau ceea ce am spus ├«n monografia despre ÔÇ×psihologia poporului rom├ónÔÇť: ÔÇ×Conform

(DEX, 1996), termenul popor are mai multe sensuri ┼či semnifica┼úii, dintre care cele mai importante s├«nt: (1) ┬źo form─â istoric─â de comunitate uman─âÔÇŽ ai c─ârei membri locuiesc pe acela┼či teritoriu, vorbesc aceea┼či limb─â ┼či au aceea┼či tradi┼úie cultural─â┬╗ (p. 824) ┼či (2) ┬źtotalitatea locuitorilor unei ┼ú─âri, popula┼úia unei ┼ú─âri; cet─â┼úenii unui stat┬╗ (p. 824). Dac─â prima op┼úiune este mai frecvent─â ├«n domeniul istoriei, a doua este mai frecvent─â ├«n ┼čtiin┼úele sociale. Psihologia asum─â, ├«n lucr─âri diferite ┼či ├«n tradi┼úii de cercetare diferite, ambele op┼úuni. Op┼úinea asumat─â aici, ├«ntr-un cadru cognitiv ┼či experimental, este a douaÔÇť (David, 2015, p. 17). 

├Än┼úeleg├«nd aceast─â defini┼úie, psihologia modern─â nu are nici o problem─â metodologic─â ├«n a investiga atributele psihologice ale poporului rom├ón (rom├ónilor), ├«n┼úeles ca cet─â┼úenii unui stat/popula┼úia unei ┼ú─âri, ├«ntr-un demers comparativ cu alte popoare. Sigur c─â poporul este studiat de istorie, ├«n diversele sale specializ─âri (mai clasice sau contemporane), dar psihologia nu are nevoie de permisiunea altor ┼čtiin┼úe s─â studieze cu metodologia proprie psihologia poporului rom├ón (atributele psihologice ale rom├ónilor), definit ca mai sus. Iar numeroasele studii existente ├«n literatura de specialitate interna┼úional─â s├«nt un argument definitiv. Colateral, ├«n acest context reamintesc, pentru a evita ├«n viitor astfel de erori ÔÇô f─âr─â ├«ns─â ca acest lucru s─â aib─â leg─âtur─â cu articolul profesorului Mih─âilescu (care ┼čtie bine trecutul psihologiei) ÔÇô c─â ┼či comuni┼čtii au restr├«ns, iar apoi au eliminat psihologia, decret├«nd de la sine putere ce ┼či cum i se permite s─â studieze ┼či c─â obiectul s─âu de studiu poate fi preluat (┼či a fost) de celelalte ┼čtiin┼úe socio-umane ┼či de c─âtre activi┼čtii de partid. 

├Än al doilea r├«nd, eu cred c─â atunci c├«nd profesorul Mih─âilescu spune c─â psihologia poporului rom├ón nu exist─â se refer─â la faptul c─â nu exist─â caracteristici psihologice esen┼úialiste ale poporului rom├ón (rom├ónilor), transmise prin secole. S├«nt de acord cu aceast─â concluzie, de┼či colegi din domeniul etnopsihologiei s-ar putea s─â nu fie de acord cu noi ┼či s─â ne critice pe am├«ndoi. 

├Än al treilea r├«nd, autorul argumenteaz─â c─â atributele psihologice ale unui popor s├«nt construc┼úii identitare (nu profile psihologice), la fel ca sintagma de popor, modelate de institu┼úiile sociale (nu de factori genetici). Construc┼úia identitar─â sigur c─â exist─â, doar c─â aceasta nu este absolut─â (ex. nu anuleaz─â componentele biologice/genetice) ┼či nu anuleaz─â diferen┼úa dintre ÔÇ×cum s├«ntemÔÇť vs. ÔÇ×cum credem c─â s├«ntemÔÇť. Articolul din revista

(Terracciano ┼či colab., 2005) ilustreaz─â clar acest demers ├«n 49 de ┼ú─âri/culturi ale lumii, investig├«nd atribute psihologice (tr─âs─âturi de personalitate) cu un puternic substrat biologic, ├«n logica: ÔÇ×cum s├«ntemÔÇť

ÔÇ×cum credem c─â s├«ntemÔÇť. ├Än plus, ├«n domeniile socio-umaniste cauzalitatea este rareori simpl─â ┼či unidirec┼úional─â, ci sistemic─â ┼či bidirec┼úional─â, ├«n care factorii biologici/genetici, psihologici ┼či culturali (ex. diverse institu┼úii sociale) s├«nt agen┼úi care interac┼úioneaz─â constant; am punctat aceste aspecte ├«n monografie: ÔÇ×Sigur, exist─â anumite teorii care afirm─â c─â mediul cultural determin─â atributele psihologice. Exist─â ├«ns─â ┼či autori care consider─â c─â, dimpotriv─â, atributele psihologice selecteaz─â, determin─â ┼či men┼úin aspectele culturale. ├Än fine, alte teorii sugereaz─â c─â ambele componente s├«nt determinate de al┼úi factori, adesea de natur─â biologic─â ┼či de mediu ecologic. Probabil c─â integrarea acestor teorii ofer─â o perspectiv─â mai comprehensiv─â ┼či mai apropiat─â de adev─âr. Substratul biologic, favorizat de anumi┼úi factori de mediu, stabile┼čte formele ├«n care se pot exprima con┼úinuturile culturale, gener├«ndu-se astfel atribute psihologice, care men┼úin apoi factorii culturali ┼či factorii genetici/de mediu. A┼čadar, cauzalitatea este mai complex─â ┼či interac┼úionist─âÔÇť (David, 2015, p. 187). 

Profesorul Mihăilescu spunea în final că dînsul crede într-un demers de tip psihologie interculturală

sau cultural─â

. Perfect! ┼×i eu cred ├«n aceste demersuri (de exemplu psihologia intercultural─â ofer─â ÔÇ×oglindaÔÇť comparativ─â de care vorbea autorul, pentru a evita narcisismul poten┼úial al unei psihologii esen┼úialiste), iar psihologia modern─â se bazeaz─â tocmai pe acestea (nu pe

). Numai c─â psihologia intercultural─â face adesea exact ce afirm─â profesorul Mih─âilescu c─â este problematic. Spre exemplu, include transilv─ânenii, moldovenii ┼či pe cei din ┼óara Rom├óneasc─â ├«n categoria ÔÇ×rom├óniÔÇť ┼či-i compar─â prin prisma unor atribute psihoculturale cu cei din SUA. Asta deoarece psihologia intercultural─â asum─â (lucru confirmat ├«n numeroase studii) c─â pentru un num─âr mare de atribute psihoculturale diferen┼úele interculturale s├«nt mai importante dec├«t cele intraculturale. ┼×i ├«n lucrarea recent─â pe care am scris-o (David, 2015) am g─âsit c─â pentru anumite atribute psihoculturale diferen┼úele ├«ntre aceste zone istorice s├«nt mai mici dec├«t diferen┼úele pentru arii diferite din aceea┼či zon─â. ├Än plus, diferen┼úele ├«ntre zonele istorice nu anuleaz─â combinarea lor ├«ntr-o categorie mai general─â, categorie care, ├«n demersuri interculturale, poate avea impact teoretic ┼či practic (de exemplu genereaz─â predic┼úii sau explica┼úii importante). ├Än fine, psihologia intercultural─â nu anuleaz─â demersuri complementare de focalizare pe aceste zone ┼či diferen┼úele dintre ele (chiar printr-o abordare la niveluri diferite cultural/social). 

A┼čadar, exist─â o ÔÇ×psihologie a poporului rom├ónÔÇť? 

ÔŚĆ NU, ├«n sensul unei psihologii esen┼úialiste, dup─â modelul

, model regresiv ├«n psihologia modern─â, dar frecvent utilizat ├«n discursul public al nepsihologilor rom├óni. Sub acest aspect, articolul profesorului Mih─âilescu este binevenit, domolind cultura ┼či discursul de tip

ÔŚĆ DA, ├«n┼úeleas─â ├«ntr-un demers de tip psihologie intercultural─â, care asigur─â compara┼úii relative ├«ntre diverse atribute psihoculturale, adesea modificabile, focalizate pe popor ├«n┼úeles ca cet─â┼úenii unui stat (popula┼úia de pe un anumit teritoriu). ├Än acest sens, profesorul Mih─âilescu sugereaz─â doar vag aceast─â posibilitate, ├«n finalul articolului s─âu, l─âs├«nd astfel dominant mesajul c─â nu exist─â ÔÇ×psihologie a poporului rom├ónÔÇť (├«n┼úeleas─â ca

), a┼ča c─â am sim┼úit c─â trebuie punctat clar aceast─â diferen┼ú─â. Probabil c─â aici profesorul Mih─âilescu ar alege sintagma de ÔÇ×psihologia popula┼úiei Rom├ónieiÔÇť, dar, observ├«nd defini┼úia termenului de ÔÇ×poporÔÇť asumat─â de psihologie, aceasta este sinonim─â cu ÔÇ×psihologia poporului rom├ónÔÇť (┼či cred, totu┼či, c─â psihologii trebuie s─â aleag─â cum s─â-┼či formuleze termenii, ┼či dac─â nu ├«n┼úelegem acest lucru intr─âm ├«n discu┼úii scolastice f─âr─â sf├ór┼čit. A┼čadar, parafraz├ónd formula probabil─â atribuit─â lui Galileo Galilei (ÔÇ×┼či totu┼či se mi┼čc─âÔÇť), spun ┼či eu: ┼či totu┼či exist─â! 

ÔŚĆ Dar s─â presupune c─â prin absurd am accepta concluzia general─â c─â ÔÇ×nu exist─â psihologia poporului rom├ónÔÇť ├«n nici un sens (precizez c─â, din asumarea psihologie interculturale, deduc c─â profesorul Mih─âilescu nu asum─â acest lucru, dar al┼úii o fac) ┼či c─â sintagme precum ÔÇ×profilul psihologic al unui poporÔÇť/ÔÇ×profilul psihologic al rom├ónilorÔÇť sau rolul geneticului ├«n atributele psihoculturale s├«nt iluzii sau erori derivate dintr-o abordare esen┼úialist─â. Ce facem atunci cu sutele de studii de psihologie intercultural─â publicate ├«n reviste/edituri de prestigiu din str─âin─âtate care au investigat aceste atribute psihologice? Spre exemplu, Schmitt ┼či colab. (2007) vorbesc despre ÔÇ×profilul individual al na┼úiunilorÔÇť sau despre ÔÇ×profilul de personalitate al na┼úiunilorÔÇť; ce facem, ├«i critic─âm (sau cerem retragerea studiului) deoarece noi ├«n Rom├ónia nu credem ├«n profile psihologice ale unui popor/na┼úiuni? Terracciano ┼či colab. (2005, p. 98) vorbesc despre ÔÇ×caracterul na┼úionalÔÇť ┼či arat─â c─â ÔÇ×It is perhaps not surprising that Australians see themselves as extraverts, German Swiss believe they are typically high in conscientiousness, and Canadians describe themselves as AgreeableÔÇť. (ÔÇ×Probabil nu este surprinz─âtor c─â australienii se v─âd ca extraverti┼úi, elve┼úienii germani cred c─â s├«nt foarte disciplina┼úi ┼či canadienii se descriu ca agreabiliÔÇť). Ce facem, ├«i critic─âm pentru c─â au vorbit despre ÔÇ×extraversiunea australienilorÔÇť, nu despre ÔÇ×extraversiunea popula┼úiei AustralieiÔÇť (a┼ča cum credem noi local c─â ar trebui s─â o fac─â)? Chiao ┼či Blinsky (2010) investigheaz─â rolul geneticului ├«n apari┼úia unor atribute psihosociale la nivel de ┼úar─â/cultur─â; ce facem, ├«i critic─âm pentru c─â noi credem c─â doar institu┼úiile sociale, nu geneticul, influen┼úeaz─â aspectele psihoculturale? A┼čadar, acceptarea prin absurd a unei astfel de concluzii duce la contraexemplele de mai sus ┼či ne separ─â de starea interna┼úional─â ├«n domeniu (probabil ┼či din cauza unor astfel de mentalit─â┼úi ┼či nuan┼úe scolastice ┼čtiin┼úe socio-umane din ┼úar─â nu exceleaz─â ├«n publica┼úii ├«n revistele de top interna┼úionale). ├Än plus, cuno┼čtin┼úele generate ├«n abordarea psihologiei rom├ónilor s├«nt utile, astfel c─â a spune c─â nu exist─â psihologia rom├ónilor devine ┼či un non-sens pragmatic.

Cerber este cunoscut ├«n mitologia greac─â ca av├«nd rolul de a nu l─âsa mor┼úii s─â ias─â ┼či viii s─â intre ├«n ÔÇ×lumea de dincoloÔÇť, prezerv├«nd astfel ordinea vie┼úii ├«n lumea greac─â. Folosesc oportunitatea deschis─â de analiza profesorului Mih─âilescu pentru un mesaj mai general (cu care b─ânuiesc c─â ┼či d├«nsul este de acord). ├Än ┼čtiin┼ú─â nu avem o astfel de ordine, a┼ča c─â s─â l─âs─âm mor┼úii s─â ias─â ┼či viii s─â intre! ├Än acest sens, profesorul Mih─âilescu sugereaz─â doar vag aceast─â posibilitate, eu ├«ns─â vreau s─â punctez mai clar: s─â nu fim 1) nici cerberi, l─âs├«nd astfel mor┼úii s─â ias─â (cultura rom├ón─â trebuie s─â renun┼úe la a identifica psihologia modern─â cu abord─âri de ├«nceput de secol XIX / mijloc de secol XX ÔÇô psihologie care a marcat cultura rom├ón─â ├«nainte ca psihologia s─â fie desfiin┼úat─â de regimul comunist), iar viii s─â intre (cultura rom├ón─â trebuie s─â asimileze psihologia modern─â), ┼či 2) nici narcisi┼čti (incapabili s─â ne decentr─âm de propria ├«n┼úelegere, adesea veche, a lucrurilor; spre exemplu, prezerv├«nd p├«n─â la exasperare discursul de tip Volkerpsychologie). Tot resuscit├«nd mor┼úii, cre─âm doar fantome, iar bloc├«nd viii, tr─âim narcisic (dar proiectiv) ├«ntr-o lume fantomatic─â!

A┼čadar, articolul profesorului Mih─âilescu ÔÇô prin analiza critic─â corect─â asupra psihologiei rom├ónilor din perspectiv─â esen┼úialist─â ÔÇô vine ca un ajutor pentru ├«ncercarea psihologiei moderne de a-i face pe nepsihologi s─â ├«n┼úeleag─â c─â psihologia esen┼úialist─â care le greveaz─â discursul este de mult abandonat─â. Cred ├«ns─â ÔÇô lucru de ├«n┼úeles, ┼úin├«nd cont c─â nici d├«nsul nu este psiholog activ, ci antropolog ÔÇô c─â, accentu├«nd critica psihologiei esen┼úialiste ┼či punct├«nd doar vag abordarea intercultural─â, era s─â arunce apa cu copil cu tot. Am ├«ncercat prin acest articol s─â-i pun copilului o centur─â de siguran┼ú─â, dac─â va mai fi b─âl─âcit ├«n viitor.  

Referinţe selective

Chiao, J.Y., Blizinsky, K.D. (2010), ÔÇ×Culture-gene coevolution of individualism-collectivism and the serotonin transporter geneÔÇť, ├«n

nr. 277 (1681), pp. 529-537.

David, D. (2015).

Editura Polirom, Ia┼či.

Schmitt ┼či colab. (2007), ÔÇ×The geographic distribution of Big Five Traits: Patterns and profiles of human self-description across 56 nationsÔÇť ├«n

nr. 38, 173.

Terracciano, A., Abdel-Khalek, A.M.

(2005), ÔÇ×National character does not reflect mean personality trait levels in 49 culturesÔÇť, ├«n

, nr. 310 (5745), pp. 96-100.  

Daniel David este profesor de ┼čtiin┼úe cognitive clinice la Universitatea ÔÇ×Babe┼č-BolyaiÔÇť din Cluj-Napoca.  

Foto: wikimedia commons

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.