Despre apartenență: între liniște și îngrijorare

Publicat în Dilema Veche nr. 1023 din 16 noiembrie – 22 noiembrie 2023
image

Sondajele de opinie recente arată că majoritatea celor intervievați (aproximativ 70%) consideră benefică apartenența României la UE și la NATO. Cei care repudiază această apartenență sînt minoritari (aproape 30%). Cam aceeași este structura opiniilor în legătură cu responsabilitatea pentru invadarea Ucrainei de către Rusia sau pentru atacul desfășurat de Hamas în Israel. Majoritatea apreciază că Rusia și Hamas sînt responsabile pentru declanșarea conflictelor, minoritatea consideră că acestea au fost cauzate de către Ucraina și Hamas. Dacă o majoritate de 70% este solidă, o minoritate de 30% este consistentă. Prima formulare pare liniștitoare, a doua îngrijorează. Sentimentul de îngrijorare este real, sentimentul de liniște este înșelător. Îngrijorarea îndeamnă la chestionarea legăturii de apartenență. Nu este vorba doar despre  apartenența României la UE și la NATO, ci și despre apartenența cetățenilor români la un stat care este integrat în aceste structuri politice, întemeiate pe valorile libertății și siguranței persoanei. Indirect, minoritatea consistentă care nu se recunoaște în aceste valori exprimă simpatia pentru regimuri politice autoritare și mișcări fundamentaliste. Îngrijorarea este cu atît mai mare cu cît o asemenea simpatie se manifestă, în proporții variabile, dar consistente, în întreaga lume liberă, în consonanță cu ofensiva împotriva acesteia, tot mai amplă și mai organizată, desfășurată tocmai de aceste regimuri autoritare și de diferite mișcări fundamentaliste.

Ce îi aparține persoanei și cui îi aparține persoana sînt întrebări care pun la încercare filosofia politică și gîndirea juridică în ultimii ani, cînd granița dintre lumea libertății și lumea opresiunii are un contur tot mai vizibil. Răspunsuri care păreau statornicite cu privire la această dublă dimensiune a apartenenței se tulbură și își pierd consistența. Din perspectiva libertății, gîndirea juridică modernă a răspuns la prima întrebare prin teoria prerogativelor juridice (drepturi subiective, libertăți și puteri speciale), iar la a doua întrebare a răspuns prin conceptul de cetățenie, înțeles ca legătură cu o comunitate structurată politic pe temeiul democrației constituționale. Ce îi aparține persoanei este rezultatul unui proces de cunoaștere de sine și de raportare la ceilalți, cui îi aparține persoana este rezultatul unui proces de identificare și de integrare într-o comunitate. Sînt două procese complementare, inseparabile. Prerogativele juridice, ca expresie a libertății persoanei, nu pot fi recunoscute și garantate decît de instituțiile democrației constituționale, atît la nivel național, cît și la nivelul Uniunii Europene. Minoritatea consistentă de aproximativ 30% din cei intervievați în sondajele de opinie, care apreciază că apartenența României la UE și la NATO nu este benefică, pare să fie atrasă, cel puțin implicit, de regimurile politice autoritare sau iliberale. Pentru cei care compun această minoritate, beneficiile și certitudinile iluzorii ale unor asemenea regimuri politice ar fi preferabile eforturilor permanente cu rezultate incerte pe care le presupune libertatea. Dobîndirea prerogativelor juridice ale libertății și identificarea cu o comunitate în care acestea sînt recunoscute și garantate devin lipsite de interes și nu mai au forța pentru a crea și consolida legătura de apartenență, în dubla ei dimensiune, dinspre persoană către comunitate și dinspre comunitate către persoană.

S-ar putea spune că structurarea unei comunități în majorități și minorități, în funcție de diferite criterii și de opțiunile exprimate în raport cu acestea, este efectul firesc al libertății de opinie, al pluralismului și al toleranței, principii care se află printre fundamentele democrației constituționale. Dar o asemenea părere ignoră lecția amară a prăbușirii regimurilor politice de democrație constituțională în perioada interbelică. Concluzia acestei lecții dureroase este simplă: libertatea de opinie, pluralismul și toleranța sînt valori constituționale care s-ar distruge și pe ele însele dacă ar eroda celelalte fundamente ale democrației constituționale. Există deci o limită firească a exercitării drepturilor și libertăților constituționale, fără de care acestea s-ar canibaliza reciproc. Majoritățile și minoritățile se pot constitui în cadrul democrației constituționale, în funcție de orice criteriu, cu excepția celui care ar uzurpa chiar fundamentele acestui regim politic. Nu este firesc că se constituie o minoritate din ce în ce mai consistentă care atacă sistemul indivizibil al principiilor și valorilor constituționale, ca expresie a libertății persoanei. Asemenea minorități zgomotoase, animate de iluzii și resentimente, s-au constituit și se lărgesc în toată lumea euro-atlantică. Dacă majoritățile fidele libertății din această lume nu se solidarizează și dacă instituțiile democrației nu au o reacție eficientă pentru a-și apăra valorile și principiile, există riscul dizolvării treptate a legăturii de apartenență care structurează corpul politic al democrației constituționale.

Cele mai importante arme de atac și de apărare sînt cuvintele. Împotriva cuvintelor celor care atacă valorile și principiile democrației constituționale, din interior și din exterior, este nevoie de cuvinte de apărare și mai puternice. Fiecare timp politic își are retorica proprie. Cei care atacă libertatea și-au găsit cuvintele și le-au articulat într-o retorică primejdioasă, îmbibată de mituri, obsesii, frustrări, minciuni și alte procedee de manipulare. Cei care rămîn fideli libertății, lideri politici și cetățeni, trebuie să își găsească repede cuvintele potrivite împotriva acestor atacuri și să articuleze propria retorică eficientă, în care să îmbine argumentele de bun-simț cu emoțiile pozitive, recursul la memorie cu proiecția viitorului, pentru a redeștepta forța de seducție a valorilor și principiilor constituționale. Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență  care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Una din patru persoane imunizate cu serurile anti-Covid Pfizer sau Moderna a experimentat efecte adverse
Mai mult de un sfert dintre persoanele care s-au imunizat cu vaccinuri ARN mesager împotriva infectării cu virusul SARS CoV2 au suferit un răspuns imun neintenționat, potrivit noilor studii.
image
Un român a jucat de 49 de ori același bilet câștigător la pariuri sportive. Suma enormă la care a ajuns
Un bărbat din județul Prahova a avut marea inspirație de a alege o combinație de 28 de meciuri câștigătoare pe un bilet, dar nu s-a oprit aici. A copiat același bilet de numai puțin de 49 de ori.
image
Țara în care intrarea românilor e ca și interzisă. „Nu mai îmi trebuie nici gratis, e revoltător”
Doi tineri români cu un copil au fost umiliți pe un aeroport fără ca cineva să poată interveni în favoarea lor. Cazul lor nici măcar nu este unic, iar statul român nu reușește să rezolve o problemă cunoscută foarte bine de ani de zile, dar care arată limitele politicii externe a României

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.