De trei ori da

Publicat în Dilema Veche nr. 750 din 5-11 iulie 2018
„Cu bule“ jpeg

Clişeul retoric „de trei ori da“ este ilustrat, în literatura română, de Caţavencu, în celebrul discurs din actul al treilea al Scrisorii pierdute: „Mi s-a făcut imputarea că sunt foarte, că sunt prea, că sunt ultra-progresist… că sunt liber-schimbist… că voi progresul cu orice preţ. (scurt şi foarte retezat) Da, da, da, de trei ori da!“. Formula de întărire, emfatică şi declamativă, era probabil în uz în oratoria politică românească din secolul al XIX-lea. De altfel, pentru construcţia retorică „oui, trois fois oui“, baza de date Gallica oferă numeroase exemple din literatura franceză din aceeaşi perioadă.

Tripla formulă de acord nu este însă doar un artificiu retoric, ci şi un mijloc de întărire la care recurge astăzi româna vorbită, în conversaţia cotidiană. Recent, într-o discuţie cu mai mulţi colegi lingvişti, cei care nu erau vorbitori nativi de română sau erau stabiliţi de mai mult timp în străinătate remarcau frecvenţa cu care vorbitorii români de azi folosesc formula amplificată, fără pauze între elementele repetate, rostită fără emfază, dar cu rapiditate şi energie: da-da-da (dadada)! Ca de obicei, lucrurile se observă mai bine din exterior; din interior, frecvenţa formulei riscă să treacă neobservată, şi de aceea nu ştim prea multe, din păcate, nici despre evoluţia în timp a răspîndirii ei. Multe dintre elementele caracteristice oralităţii se observă doar atunci cînd ajung să fie notate în scris. Tripla formulă de afirmaţie sau de acord nu este de obicei înregistrată în dialogurile literare. Marcarea oralităţii în scris se bazează pe selecţie şi pe convenţii, pe care le pune în lumină foarte uşor comparaţia între un dialog ficţional plauzibil – în care efectul de oralitate este creat cu mijloace limitate – şi o transcriere riguroasă, exhaustivă, a rostirii, plină de repetiţii, incoerenţe şi ambiguităţi. Proza şi teatrul preferă în general să sugereze repetarea afirmaţiei printr-o formulă cu doar două elemente: da, da. Iar mesajele din mediul online se mulţumesc adesea, din raţiuni de comoditate, la un simplu da (sau la OK, sau la echivalentele lor mai mult sau mai puţin codificate grafic).

Secvenţa da da da se găseşte, totuşi, în stenogramele publicate în ultima vreme şi mai ales în culegerile de transcrieri ale unor dialoguri reale, realizate de lingvişti în ultimele două decenii. În corpusurile de română vorbită actuală se poate observa că simplul da continuă să fie foarte folosit; pare totuşi să se schiţeze o diferenţiere între da şi da da da: folosit o singură dată, da este mai ales semnal de contact, de confirmare a ascultării şi a interesului pentru conversaţie. Particula afirmativă nu constituie neapărat răspunsul la o întrebare; ea intervine din cînd în cînd în dialog, în alternanţă cu aşa, ca marcă a păstrării contractului. Într-un recent dialog radiofonic, între o cîntăreaţă invitată în studio şi realizatorul emisiunii, da apărea cel mai adesea în această ipostază, aproape întotdeauna urmat de o altă secvenţă – „da, mersi“; „da, nu ştiam“; „da, vă salut şi eu“ –, în asocieri din care ar fi putut foarte bine lipsi, fără riscul de a crea neînţelegeri. Ca marcă de acord slab, da prefaţează adesea o atenuare sau chiar un dezacord: „da, oarecum“; „da, da’ (= dar)“. Mai rar, da poate apărea şi în final de enunţ, cu aceeaşi valoare, însoţind o formulă de confirmare („Aşa se numeşte, da“). Tot în final, cu intonaţie interogativă, da cere o confirmare sau simulează o asemenea cerere, putînd deveni tic didactic („Azi am învăţat despre substantiv, da?“). Lărgirea uzului şi slăbirea valorii iniţiale a mărcii da explică de ce se simte nevoia unui mijloc mai puternic de întărire a răspunsului afirmativ. Mai multe formule, diferenţiate stilistic, joacă acest rol: „sigur că da“, „da, evident“, „chiar aşa“ etc. În dialogul spontan, mai puţin formal, se pare că întărirea prin repetare a devenit mijlocul preferat de vorbitori: da-da-da este răspunsul clar afirmativ la o întrebare totală, sugerînd şi caracterul evident, previzibil, parcă de la sine înţeles, al confirmării („– Îl cunoşti pe Mihai? – Da-da-da“).

Folosim astăzi foarte des, poate fără să o remarcăm, formula ternară de acord da-da-da, al cărei succes provine poate şi din structura ritmică ternară pe care o realizează (cu accent mai puternic pe silaba finală); nu este deloc rar nici corespondentul său negativ, formula de contrazicere şi dezacord nu-nu-nu. Intonaţia şi contextul joacă un rol important în selecţia unor asemenea formule dialogale, dar tendinţa lor de specializare e destul de puternică. Fiecare dintre ele poate avea mai multe valori, dar cred că există deja o diferenţiere perceptibilă între modurile de a răspunde la întrebarea-invitaţie „Vii acum?“ cu una dintre variantele (pentru care cititorii sînt invitaţi să-şi imagineze intonaţia cea mai potrivită) „Da“, „Da-da“ sau „Da-da-da“. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Scurgeri de gaz din conductele Nord Stream FOTO EPA-EFE
Vinovatul evident pentru exploziile Nord Stream: ipoteza unui expert suedez
Economistul suedez Anders Aslund, fost consilier al lui Boris Elţîn, primul preşedinte al Rusiei post-sovietice, afirmă că „vinovatul evident” pentru exploziile de la gazoductele Nord Stream din Marea Baltică pare să fie una dintre cele mai secrete structuri militare ale Rusiei.
militari din Armata Naţională a Republicii Moldova
Sandu crede că securitatea Moldovei va fi asigurată de o armată puternică, nu de neutralitate
Președintele Republicii a reamintit că statutul de neutralitate nu permite Moldovei să se alăture unui bloc militar.
ferma lui victor ionut radu obarsia olt   foto arhiva personala jpg
Solariile, pe cale de dispariție. Scumpirea energiei ne arde la farfurie
Legumicultorii fie renunță la afaceri, fie își vor restrânge suprafața cultivată în spații protejate. Banii din programul de sprijin „Tomata” vin la aproape un an de la înființarea culturii, iar perspectivele pentru iarna care se apropie sunt sumbre.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.