De la temeiul etnic la temeiul civic

Publicat în Dilema Veche nr. 1017 din 5 octombrie – 11 octombrie 2023
image png

Cetățenia este legătura juridică de apartenență, definitorie atît pentru Statul Român, cît și pentru Uniunea Europeană. Ambele structuri politice au un temei civic, nu unul etnic. Această afirmație nu este contrazisă de dispoziția art. 1 alin. (1) din Constituție, potrivit căreia „România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil”. Numai o lectură superficială a textului a permis sesizarea unei presupuse contradicții între caracterul național al Statului Român și temeiul său civic. O citire sistematică a mai multor texte din Constituție invalidează o asemenea contradicție.

Caracterul național al Statului Român a fost pus în discuție pe temeiul diversității etnice a cetățenilor români. Lăsînd la o parte faptul că aproximativ 90% din acești cetățeni sînt de etnie română, ceea ce ar putea justifica și din această perspectivă caracterul național al Statului Român, temeiul contestării este eronat. Concepția despre națiune rezultă din natura regimului politic, precizată în Constituție, în art. 1 alin. (4). Democrația constituțională este sistemul integrat de valori și principii în conformitate cu care sînt organizate și funcționează autoritățile publice. Pluralismul, separația puterilor statului, alternanța la putere, caracterul reprezentativ, asigurat prin alegeri sigure și libere, drepturile și libertățile fundamentale, precum și respectul minorităților sînt principii din care decurge în mod firesc caracterul civic al națiunii române. Este  adevărat că, în istoria de peste două secole a națiunii române, criteriul civic nu a exclus criteriul etnic, înțeles ca element cultural, iar nu ca unul de rasă sau de sînge. Proiectul național pașoptist a combinat criteriul etnic și criteriul civic, astfel încît națiunea română este astăzi rezultatul unui proces istoric în care criteriul etnic a avut un rol determinant în configurarea teritorială a Statului Român, iar criteriul civic a avut un rol determinant în evoluția treptată și sinuoasă a regimurilor politice către democrația constituțională, regim politic consacrat în actuala Constituție. Astfel, astăzi, națiunea română este o națiune civică, în care se reunesc, în calitate de cetățeni, față de care legea se aplică în mod egal, atît cetățenii de etnie română, cît și toți cetățenii de alte etnii. Faptul că în art. 1 alin. (2) din Legea fundamentală este menționat „spiritul tradițiilor democratice ale poporului român” nu infirmă această concluzie, ci pune în lumină o realitate istorică, respectiv aportul inițial al criteriului etnic, înțeles din perspectiva naturii sale culturale și lingvistice, iar nu dintr-o perspectivă de rasă sau de sînge, în formarea și consolidarea Statului Român. Valorile și principiile consacrate în Constituție și reafirmate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană nu lasă însă nici o îndoială cu privire la temeiul civic al națiunii române. Criteriul etnic a rămas în primul rînd un criteriu de integrare culturală, în timp ce criteriul civic a devenit dominant pentru integrarea politică. În acest spirit trebuie să fie înțelese dispozițiile art. 4, 6 și 7 din Constituție.

Astfel, în textul art. 4, după ce se precizează, în primul alineat, dublul fundament al statului (unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi), pentru a sublinia dimensiunea istorică a criteriului etnic și dimensiunea actuală a criteriului civic, se adaugă în al doilea alineat că „România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială”. Așadar, nu există nici un dubiu că, potrivit Legii fundamentale, criteriul de integrare politică a națiunii române este criteriul civic, respectiv cetățenia, iar criteriul etnic este doar unul complementar, de integrare culturală, atît pentru majoritate, cît și pentru minorități.

Criteriul civic face posibilă solidarizarea tuturor cetățenilor, indiferent de etnia sau religia lor, în cadrul unui stat care a fost creat și consolidat, în principal, de majoritatea etnică română. Viziunea comună asupra valorilor și principiilor democrației constituționale permite această solidarizare, compatibilă cu păstrarea identității culturale a fiecărei etnii și a fiecărui cult religios, idee consolidată prin dispozițiile art. 6 alin. (1) din Legea fundamentală în care se statuează că „(s)tatul recunoaște și garantează persoanelor aparținînd minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase”. În plus față de recunoaștere și garantare, dreptul la identitate al persoanelor aparținînd minorităților trebuie să fie protejat prin măsuri luate de stat, în conformitate „cu principiile de egalitate și nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români” [art. 6 alin. (2)]. Dispozițiile constituționale citate nu consacră drepturi colective, ci drepturi individuale ale persoanelor aparținînd minorităților naționale. Această soluție este singura eficientă, pentru că numai drepturile individuale au o structură juridică puternică și clară, permițînd protecția lor prin mijloace multiple, adică atît prin măsuri pozitive luate de autoritățile publice, cît și prin accesul liber la justiție. În plus, cetățenii aparținînd minorităților naționale au dreptul să se asocieze în organizații care participă la alegerile locale, parlamentare și europarlamentare, pentru a avea reprezentanți în autoritățile publice alese. Mai mult, în art. 62 alin. (2), fraza I din Legea fundamentală se precizează că „(o)rganizațiile cetățenilor aparțin minorităților naționale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la cîte un loc de deputat, în condițiile legii electorale”.

În concluzie, nu există nici un argument serios pentru a contesta caracterul național al Statului Român, de vreme ce națiunea are un temei civic, iar nu unul etnic.

Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Iphone-ul care l-a băgat la închisoare pe Cherecheș. „Ți-ai vândut sufletul diavolului... Eu sunt ăla”
Una dintre probele principale ale acuzării în cazul lui Cătălin Cherecheș a fost seria de 47 de înregistrări audio realizate cu un Iphone S 5. Instanțele au analizat expertize și contra-expertize pentru a răspunde acuzațiilor primarului conform cărora înregistrările au fost trunchiate.
image
Dezvăluiri tulburătoare în cazul doctoriței de 31 de ani ucise în Franța. Cine este principalul suspect și ce spune logodnicul ei
Apar noi detalii în cazul Doinei Jurcă, tânăra doctoriță de 31 de ani din Galați, care a fost găsită înjunghiată într-un apartament din Franța. Logodnicul Doinei spune că principalul suspect este un francez, care ar fi fost reținut
image
Scenă de coșmar la Suceava. Un om de afaceri și-a ucis mama și apoi a început să strige cu o cruce în mână
O femeie în vârstă de 78 de ani, din comuna Dumbrăveni, județul Suceava, a fost găsită moartă, cu numeroase urme de agresiune pe corp, în locuința fiului ei. Anchetatorii au descoperit o scenă de groază la fața locului

HIstoria.ro

image
Cine este și de unde vine Moş Nicolae?
În noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiţia spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care sunt cuminţi, lăsându-le în cizmuliţe dulcuri şi alte daruri. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată iar copiii care au fost cuminţi vor găsi în ghetuţe diverse cadouri.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.