De la temeiul etnic la temeiul civic

Publicat în Dilema Veche nr. 1017 din 5 octombrie – 11 octombrie 2023
image png

Cetățenia este legătura juridică de apartenență, definitorie atît pentru Statul Român, cît și pentru Uniunea Europeană. Ambele structuri politice au un temei civic, nu unul etnic. Această afirmație nu este contrazisă de dispoziția art. 1 alin. (1) din Constituție, potrivit căreia „România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil”. Numai o lectură superficială a textului a permis sesizarea unei presupuse contradicții între caracterul național al Statului Român și temeiul său civic. O citire sistematică a mai multor texte din Constituție invalidează o asemenea contradicție.

Caracterul național al Statului Român a fost pus în discuție pe temeiul diversității etnice a cetățenilor români. Lăsînd la o parte faptul că aproximativ 90% din acești cetățeni sînt de etnie română, ceea ce ar putea justifica și din această perspectivă caracterul național al Statului Român, temeiul contestării este eronat. Concepția despre națiune rezultă din natura regimului politic, precizată în Constituție, în art. 1 alin. (4). Democrația constituțională este sistemul integrat de valori și principii în conformitate cu care sînt organizate și funcționează autoritățile publice. Pluralismul, separația puterilor statului, alternanța la putere, caracterul reprezentativ, asigurat prin alegeri sigure și libere, drepturile și libertățile fundamentale, precum și respectul minorităților sînt principii din care decurge în mod firesc caracterul civic al națiunii române. Este  adevărat că, în istoria de peste două secole a națiunii române, criteriul civic nu a exclus criteriul etnic, înțeles ca element cultural, iar nu ca unul de rasă sau de sînge. Proiectul național pașoptist a combinat criteriul etnic și criteriul civic, astfel încît națiunea română este astăzi rezultatul unui proces istoric în care criteriul etnic a avut un rol determinant în configurarea teritorială a Statului Român, iar criteriul civic a avut un rol determinant în evoluția treptată și sinuoasă a regimurilor politice către democrația constituțională, regim politic consacrat în actuala Constituție. Astfel, astăzi, națiunea română este o națiune civică, în care se reunesc, în calitate de cetățeni, față de care legea se aplică în mod egal, atît cetățenii de etnie română, cît și toți cetățenii de alte etnii. Faptul că în art. 1 alin. (2) din Legea fundamentală este menționat „spiritul tradițiilor democratice ale poporului român” nu infirmă această concluzie, ci pune în lumină o realitate istorică, respectiv aportul inițial al criteriului etnic, înțeles din perspectiva naturii sale culturale și lingvistice, iar nu dintr-o perspectivă de rasă sau de sînge, în formarea și consolidarea Statului Român. Valorile și principiile consacrate în Constituție și reafirmate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană nu lasă însă nici o îndoială cu privire la temeiul civic al națiunii române. Criteriul etnic a rămas în primul rînd un criteriu de integrare culturală, în timp ce criteriul civic a devenit dominant pentru integrarea politică. În acest spirit trebuie să fie înțelese dispozițiile art. 4, 6 și 7 din Constituție.

Astfel, în textul art. 4, după ce se precizează, în primul alineat, dublul fundament al statului (unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi), pentru a sublinia dimensiunea istorică a criteriului etnic și dimensiunea actuală a criteriului civic, se adaugă în al doilea alineat că „România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială”. Așadar, nu există nici un dubiu că, potrivit Legii fundamentale, criteriul de integrare politică a națiunii române este criteriul civic, respectiv cetățenia, iar criteriul etnic este doar unul complementar, de integrare culturală, atît pentru majoritate, cît și pentru minorități.

Criteriul civic face posibilă solidarizarea tuturor cetățenilor, indiferent de etnia sau religia lor, în cadrul unui stat care a fost creat și consolidat, în principal, de majoritatea etnică română. Viziunea comună asupra valorilor și principiilor democrației constituționale permite această solidarizare, compatibilă cu păstrarea identității culturale a fiecărei etnii și a fiecărui cult religios, idee consolidată prin dispozițiile art. 6 alin. (1) din Legea fundamentală în care se statuează că „(s)tatul recunoaște și garantează persoanelor aparținînd minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase”. În plus față de recunoaștere și garantare, dreptul la identitate al persoanelor aparținînd minorităților trebuie să fie protejat prin măsuri luate de stat, în conformitate „cu principiile de egalitate și nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români” [art. 6 alin. (2)]. Dispozițiile constituționale citate nu consacră drepturi colective, ci drepturi individuale ale persoanelor aparținînd minorităților naționale. Această soluție este singura eficientă, pentru că numai drepturile individuale au o structură juridică puternică și clară, permițînd protecția lor prin mijloace multiple, adică atît prin măsuri pozitive luate de autoritățile publice, cît și prin accesul liber la justiție. În plus, cetățenii aparținînd minorităților naționale au dreptul să se asocieze în organizații care participă la alegerile locale, parlamentare și europarlamentare, pentru a avea reprezentanți în autoritățile publice alese. Mai mult, în art. 62 alin. (2), fraza I din Legea fundamentală se precizează că „(o)rganizațiile cetățenilor aparțin minorităților naționale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la cîte un loc de deputat, în condițiile legii electorale”.

În concluzie, nu există nici un argument serios pentru a contesta caracterul național al Statului Român, de vreme ce națiunea are un temei civic, iar nu unul etnic.

Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

fructe pexels jpg
Aurul incașilor, acum în farfuria ta. Fructul care combate îmbătrânirea și menține glicemia în echilibru
Lucuma este fructul exotic supranumit „aurul incașilor”, un adevărat elixir natural care îmbină gustul dulce cu beneficii spectaculoase pentru sănătate.
Florian Coldea Foto INQUAM Photos Malina Norocea jpg
Florian Coldea neagă o întâlnire cu candidați la prezidențiale „în acest context electoral”: „„Mă delimitez de această acțiune”
Florian Coldea, fost prim-adjunct SRI, a reacționat după ce Elena Lasconi a postat, joi seară, mai multe fotografii ce ar fi indicat o presupusă întâlnire a acestuia cu Nicușor Dan și Victor Ponta.
pensii pensie pensia pensionari pensionar pensionara 5 e1741365592139 logo webp
Câți ani mai ai până la pensie? Verifică în ce an te poți pensiona, în funcție de data nașterii
În România, momentul pensionării nu mai este de mult o chestiune simplă. Odată cu reformele succesive din sistemul public de pensii, data la care un român devine eligibil pentru pensia pentru limită de vârstă nu mai depinde exclusiv de anul nașterii, ci și de sex, de luna nașterii, de stagiul de cot
Adela Popescu, Radu Vilcan, pensiunea Zen, Vama Veche, foto Instagram, Facebook jpg
Cât pot încasa Adela Popescu și Radu Vîlcan cu pensiunea lor de lux din Vama Veche în minivacanța de 1 Mai. Suma nu este de neglijat
Adela Popescu (38 de ani) și Radu Vîlcan (48 de ani) se bucură de succes răsunător cu pensiunea pe care o dețin în Vama Veche. În weekendul prelungit de 1 Mai, toate camerele sunt ocupate, iar încasările din această perioadă se apropie de o mică avere
Iga Swiatek, Getty jpg
jocuri video
Vești proaste pentru gameri: cresc preţurile consolelor Xbox şi ale jocurilor video
Microsoft a anunţat joi, 1 mai, că va creşte preţurile recomandate pentru consolele de jocuri Xbox şi pentru unele controllere la nivel global, invocând „condiţiile de piaţă”,
bani jpg
Ajutor uriaș pentru 400.000 de pensionari! Casa de Pensii dă sume între 80 și 2.100 de lei
Peste 400.000 de pensionari din România beneficiază în această perioadă de ajutoare suplimentare la pensie, în valoare de la 80 de lei până la 2.100 de lei.
Chay Bowes captura video jpeg
România l-a expulzat pe corespondentul Russia Today, un jurnalist irlandez. Zaharova: Nu orice infractor este reţinut cu atâţia poliţişti
Propaganda Kremlinului susţine, prin vocea Margaritei Simonian, redactorul-şef al postului Russia Today (RT), că România l-a reţinut şi apoi l-a expulzat jurnalistul Chay Bowes, care este irlandez şi lucrează pentru RT, relatează TASS.
Programator IT Foto Freepik com jpg
Ce frică mare au IT-iștii din România: „Mă fac zugrav”
Într-un domeniu odinioară sinonim cu siguranța locului de muncă, salariile generoase și flexibilitatea programului, din ce în ce mai mulți programatori români se trezesc brusc în afara jocului, cu CV-ul actualizat și inboxul gol