De la „cîrpe de nas“ la „batiste nazale“

Publicat în Dilema Veche nr. 680 din 2-8 martie 2017
De la „cîrpe de nas“ la „batiste nazale“ jpeg

Denumirea batiste nazale, care apare pe ambalajul unor pachete şi în unele liste de mărfuri, e surprinzătoare şi supărătoare prin aspectul ei pleonastic: în uzul curent şi în dicţionarele generale, substantivul batistă este definit în primul rînd prin destinaţia sa „nazală“: „bucată pătrată de pînză întrebuințată la șters nasul, fața, mîinile etc.“ (DEX). Desigur, alte întrebuinţări sînt oricînd posibile, lista rămînînd deschisă atît pentru batista tradiţională, cît şi pentru varianta sa de hîrtie. Aerul nefiresc al formulei a mai fost observat şi ironizat („Cu genul proxim e OK, dar nu pot pricepe ce e cu diferenţa specifică“ – Zoe Petre, Toamna căpitanului, Iaşi, 2014; însemnare din 13 ianuarie 2010). Ţinînd cont de lipsa de ambiguitate a termenului batistă, diferenţa specifică a produsului modern ar fi trebuit să fie reprezentată doar de precizarea „de hîrtie“ (la care recurg, de fapt, alte firme şi alţi distribuitori).

Ce i-a făcut totuşi pe producători să adauge inutila specificare nazal? Bănuiala că o parte a cetăţenilor nu ar şti cum se folosesc batistele? Pare destul de jignitor; or, nu e recomandabil să-ţi jigneşti potenţialii clienţi… Teama de vreo confuzie etimologică cu substantivul batist („ţesătură din fire foarte subțiri de bumbac sau de in“, DEX)? Contextele de utilizare sînt diferite şi, oricum, substantivul neutru se foloseşte foarte rar la plural (pentru a indica sortimente) – şi atunci are forma batisturi. Se ştie că sensul termenului românesc batistă e rezultatul unei metonimii, denumirea de sursă franceză a unui tip de pînză subţire de in – batistă (azi în forma batist) – devenind denumirea obiectului multifuncţional produs din aceasta. Batistul a fost la un moment dat materialul prototipic pentru batiste; Wikipedia ilustrează versiunile în mai multe limbi ale articolului care descrie materialul textil batist (în franceză batiste, în germană Batist, în spaniolă batista etc.) chiar prin imaginea unei batiste (în franceză mou-choir, în germană Taschentuch, în spaniolă pañuelo).

O explicaţie pentru apariţia pleonasmului ar putea fi influenţa unei limbi balcanice vecine asupra producătorilor şi a traducătorilor. Produsul distribuit în Europa Centrală şi în Balcani este vîndut în Bulgaria sub denumirea nosni kărpi (pluralul de la nosna kărpa, adică „batistă“). E posibil ca sintagma din bulgară să fi fost calchiată în română. Pentru vorbitorii de română, formula bulgărească are rezonanţe comice, pentru că e destul de transparentă, traductibilă prin cîrpă de nas, îmbinare de cuvinte marcată stilistic ca populară. În limba actuală, cîrpa (împrumut din vechea slavă – krupa –, întărit şi prin bulgară – kărpa) este o bucată de material textil uzată, folosită la ştersul prafului, al vaselor etc. Sensul nu a fost însă întotdeauna marcat depreciativ prin restrîngerea obiectului la întrebuinţări umile; ca şi în slavă, vechea cîrpă putea fi o simplă bucată de material textil. Cîrpă avea în româna mai veche şi sensul „batistă“, consemnat în Dicţionarul limbii române (DA, Litera C, 1940), iar cîrpă de nas pare să fi circulat mai ales în Transilvania cu sensul „batistă“, în vreme ce în Regat era curent sinonimul basma. Cuvintele sînt alăturate, de exemplu, în Calicul, revistă umoristică din Sibiu: „să se inventeze basmale, sau cîrpe de nas, cu instrucţiunea despre folositoarea lor întrebuinţare tipărită pe ele“ (1/13 aprilie 1881); „Aveţi cîrpe de nas, sau după cum se zice-n România basmale, că mi-aş cumpăra o duzină?!“ (Calicul, 1/13 august 1882). Într-adevăr, basma – împrumut din turcă – avea, printre sensurile sale, şi pe acela de „batistă“ (consemnat în DA, tomul I, Literele A-B, 1913). Laurian şi Massim includeau cuvîntul în Glossariu care coprinde vorbele din limba română străine prin originea sau forma lor cum şi cele de origine îndoioasă (1871), definindu-l („cuventu turcescu, buccata de pandia sau metassa ce serve de stersu mucii“) şi propunîndu-i un înlocuitor de origine latină: muciniu.

Aşadar, în româna mai veche şi populară obiectul cu destinaţie specifică era cunoscut (în măsura în care era cunoscut…) sub denumirile cîrpă sau basma; prin secolul al XIX-lea, s-a răspîndit rapid cuvîntul batistă (cu prima atestare la 1796, conform Dicţionarului etimologic al limbii române, DELR), care le-a înlocuit total; latinismul muciniu nu a circulat cu adevărat niciodată. La sfîrşitul secolului al XX-lea, cînd a pătruns şi pe piaţa românească batista de hîrtie, nu i s-a dat un nume special (în franceză, prin antonomază, variantei din hîrtie a batistei i s-a fixat în uzul curent un nume comercial: kleenex). În mod surprinzător, dicţionarele noastre nu au actualizat definiţia termenului batistă, descriind obiectul ca fiind confecţionat doar din material textil.

Ar fi normal ca producătorii să renunţe la precizarea inutilă nazal, iar dicţionarele să includă şi hîrtia, ca material al batistelor. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
O familie de români s-a mutat, după 17 ani, din Elveția într-un sat de lângă Urziceni: „Una dintre cele mai bune decizii”
Mulți români care se întorc din străinătatea aleg să-și facă un rost în România, dar la oraș, cu la țară, unde au parte de o viață mai liniștită.
image
Cea mai temută infractoare care a terorizat Spania e româncă. O armată de interlopi o asculta orbește
Tenace, ambițioasă și extrem inteligentă, dar nu în ultimul rând de o frumusețe răpitoare, ea a reușit să câștige toate războaiele cu bandele rivale.
image
Nou scandal sexual în universitate. „Profesorul de 67 de ani i-a propus să devină iubita lui. Să facă sex în fața unei minore“
Elaborarea unor Coduri de etică stricte privind hărțuirea sexuală în universitățile din România devine o prioritate, în contextul numărului din ce în ce mai crescut de astfel de cazuri care apar în spațiul public. Ultimul scandal de acest tip provine din Cluj-Napoca.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.