Da╚Ťi-v─â filme! Grijuliu

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 899 din 1 ÔÇô 7 iulie 2021
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg

ÔÇŽde╚Öi am auzit expresia asta destul de t├«rziu, din gura unui bucure╚Ötean: ÔÇ×Eu nu-mi dau filme!ÔÇŁ,  ├«ntr-un context ├«n care sensul expresiei era limpede ÔÇô ÔÇ×eu nu m─â autoiluzionezÔÇŁ. De atunci, de c├«te ori am auzit-o, sensul a fost acela╚Öi: ÔÇ×Al╚Ťii ├«╚Öi dau filme, eu nu-mi fac iluziiÔÇŁ. ÔÇ×Al╚Ťii s├«nt fraieri. Eu, nu.ÔÇŁ HmmmÔÇŽ Poate se cuvine s─â c─âdem ni╚Ťel pe g├«nduri. Dup─â cum Baudelaire spunea c─â-n Epoca Luminilor cea mai mare viclenie a diavolului e s─â ne fac─â s─â credem c─â nu exist─â, trebuie s─â lu─âm ├«n calcul ╚Öi posibilitatea c─â, ├«ntr-un fel sau altul, to╚Ťi ne d─âm filme. ╚śi cea mai mare iluzie ar fi aceea c─â nu ne facem iluzii. Noi. Al╚Ťii, da. Fraierii.

Una dintre gre╚Öelile cele mai frecvent ├«nt├«lnite printre cititorii Republicii lui Platon este s─â uite adev─âratul subiect al discu╚Ťiei. R─âpit de frumuse╚Ťea dialogului ╚Öi de de╚Ötept─âciunea argumenta╚Ťiei, cititorul e tentat s─â se focalizeze peÔÇŽ Republica, adic─âtelea pe forma de organizare statal─â pe care o propune Socratele lui Platon. De aici ├«ncep ╚Öi controversele. Unii, precum Karl Popper ├«n faimoasa-i carte Societatea deschis─â ╚Öi du╚Ömanii ei, ├«l acuz─â pe Platon de proto-totalitarism. Al╚Ťii, precum Allan Bloom, care a ╚Öi retradus-o, sus╚Ťine c─â toat─â Republica nu e dec├«t o ironie socratic-filosofic─â, un avertisment ├«mpotriva societ─â╚Ťilor totalitare. Prin╚Öi ├«n v├«ltoarea argumenta╚Ťiei, pu╚Ťini ├«╚Öi mai amintesc de unde pleac─â ╚Öi unde se ├«ncheie dialogul ÔÇô de la suflet. A╚Öa c─â eu, unul, prefer s─â interpretez dialogul deopotriv─â prin prism─â politic─â ╚Öi psihologic─â. (S─â nu uit─âm c─â, etimologic vorbind, psiho-logia e ╚Ötiin╚Ťa sufletului, despre care, dup─â cum ne spune ╚Öi Aristotel ├«n Etica Nicomahic─â, orice politician ar trebui s─â ╚Ötie m─âcar c├«te ceva.)

Dac─â-i a╚Öa, atunci faimoasa alegorie a pe╚Öterii de la ├«nceputul C─âr╚Ťii a ╚Öaptea este (╚Öi) o alegorie a sufletului. Pentru cei nefamiliariza╚Ťi, alegoria e despre ni╚Öte prizonieri ├«nl─ân╚Ťui╚Ťi ├«ntr-o pe╚Öter─â toat─â via╚Ťa, prizonieri care nu pot vedea dec├«t ni╚Öte umbre, proiectate f─âr─â ╚Ötiin╚Ťa lor de c─âtre ni╚Öte p─âpu╚Öari care, folosindu-se de un foc, la jum─âtatea pe╚Öterii, imit─â animale, p─âs─âri, arbori ╚Öi-n general tot ceea ce vedem ├«n aceast─â lume. De bun─â seam─â, prizonierii s├«nt convin╚Öi c─â ceea ce v─âd e realitatea, ├«ncep s─â fac─â asocia╚Ťii ├«ntre succesiunea umbrelor ╚Öi se iluzioneaz─â c─â descoper─â corela╚Ťii mai mult sau mai pu╚Ťin ╚Ötiin╚Ťifice. Pentru a sc─âpa de iluzii, e nevoie ca cineva s─â desc─âtu╚Öeze un prizonier ╚Öi s─â-l for╚Ťeze s─â urce afar─â din pe╚Öter─â. De ce s─â-l for╚Ťeze? Pentru c─â, av├«nd ochii obi╚Önui╚Ťi cu ├«ntunericul, prizonierul va resim╚Ťi ca dureroas─â, mai ├«nt├«i, lumina focului ╚Öi-n cele din urm─â pe cea a soarelui. Cu r─âbdare, ├«ns─â, norocosul ├«╚Öi va ajusta privirea la lumin─â ╚Öi va vedea, ├«n cele din urm─â, adev─âratele animale, p─âs─âri, arbori etc. ╚Öi va ├«n╚Ťelege c─â ceea ce crezuse toat─â via╚Ťa c─â e ÔÇ×realitateaÔÇŁ nu era, de fapt, dec├«t umbra unor p─âpu╚Öi care imitau realitatea. O realitate de m├«na a treia, dac─â prefera╚Ťi.

╚śi-acum s─â ne ├«ntoarcem la sufletele noastre, despre care at├«t Socrate, c├«t ╚Öi Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi ne ├«ndeamn─â s─â ne-ngrijim mai mult dec├«t de orice altceva. S─â ne ├«ntoarcem la felul ├«n care ÔÇ×ne d─âm filmeÔÇŁ singuri. Pentru c─â, dup─â cum explic─â Socrate, ├«n cazul ├«n care prizonierul eliberat, cel care vede realitatea ÔÇ×la prima m├«n─âÔÇŁ, se va ├«ntoarce ├«n pe╚Öter─â, ├«ncerc├«nd s─â-i elibereze pe al╚Ťii, se va poticni, nemaifiind obi╚Önuit cu ├«ntunericul, va fi luat ├«n t─ârbac─â ╚Öi poate chiar ucis (cum i s-a ├«nt├«mplat lui Socrate ├«n ÔÇ×via╚Ťa real─âÔÇŁ). Cu alte cuvinte, de prizonierii din sufletele noastre nu putem sc─âpa, dup─â cum nu putem sc─âpa de umbrele pe care le lu─âm drept realitate. La ÔÇ×soareÔÇŁ iese ÔÇô ╚Öi asta doar la r─âstimpuri ÔÇô de-abia c├«te o p─ârticic─â norocoas─â a sufletului nostru. Restul r─âm├«ne ├«n pe╚Öter─â ╚Öi ├«╚Ťi d─â filme.

╚śi-atunci esen╚Ťiali devin p─âpu╚Öarii. Nu manipulatorii la care se g├«nde╚Öte toat─â lumea, de la politicieni la a╚Öa-numi╚Ťii influencer-i, ci p─âpu╚Öarii dinl─âuntrul fiec─âruia dintre noi. Pentru c─â acolo, la mjlocul at├«t al societ─â╚Ťii, c├«t ╚Öi al sufletului, se d─â, ca s─â zicem a╚Öa, b─âtaia pe╚Ötelui. Simplu spus, partea de la soare e prea mic─â, iar partea de la cap─âtul pe╚Öterii e prea mare ╚Öi prea lesne de manipulat. ╚śi-atunci ├«ntrebarea-cheie devine: ÔÇ×Cine ne manipuleaz─â manipulatorii?ÔÇŁ, pentru c─â-n definitiv p─âpu╚Öarii ├«╚Öi construiesc p─âpu╚Öile dup─â modele luate din afara pe╚Öterii. Spune-mi ce p─âpu╚Öari ai, ca s─â-╚Ťi spun cum ├«╚Ťi s├«nt educa╚Ťi, cu umbre, prizonierii. Ce filme ├«╚Ťi dai. Pentru c─â, repet, aici nu e vorba despre societate, aici e vorba despre suflet.

E deopotriv─â o binecuv├«ntare ╚Öi un blestem. ├Än Cartea a opta a Republicii, Socrate face o paralel─â ├«ntre diferitele forme de guvern─âm├«nt ╚Öi diferitele forme ale sufletului, suger├«nd nici mai mult, nici mai pu╚Ťin dec├«t c─â noi to╚Ťi ne na╚Ötem cu sufleteÔÇŽ democratice! Dac─â nu v-a pufnit r├«sul, e deja un semn bun. Se cheam─â c─â s├«nte╚Ťi deschi╚Öi la ideile cele mai n─âstru╚Önice. Se cheam─â c─â s├«nte╚Ťi, f─âr─â s─â realiza╚Ťi, aproape socratici. Pentru c─â Socrate o spune ├«n Cartea a opta verde-n fa╚Ť─â: ÔÇ×Democra╚Ťia apare ca fiind cea mai frumoas─â, o ╚Ťes─âtur─â din mai multe culoriÔÇŽ ╚śi dac─â cineva ar vrea s─â construiasc─â o Republic─â din vorbe, cum facem noi acum, ar trebui s─â mearg─â ├«ntr-o democra╚Ťie, unde, precum ├«ntr-un mall de Constitu╚Ťii, s─â-╚Öi aleag─â acele elemente care-i convin cel mai multÔÇŁ. (Not─â: traducerea e aproximativ─â.)

Am, a╚Öadar, o veste bun─â ╚Öi una rea. Vestea bun─â e c─â ne-am n─âscut cu suflete democratice. Pe parcursul aceleia╚Öi zile, sufletul nostru poate iubi banii, onoarea, sportul, m├«ncarea mult─â, m├«ncarea dietetic─â, drogurile, ba chiar ╚Öi pe Platon, ├«n func╚Ťie de filmele pe care p─âpu╚Öarii le proiecteaz─â ├«n str─âfundurile sufletelor noastre. Vestea rea e c─â ne-am n─âscut cu suflete democratice. Pe parcursul aceleia╚Öi zile, sufletul nostru poate iubi banii, onoarea, sportul, m├«ncarea mult─â, m├«ncarea dietetic─â, drogurile, ba chiar ╚Öi pe Platon, ├«n func╚Ťie de filmele pe care p─âpu╚Öarii le proiecteaz─â ├«n str─âfundurile sufletelor noastre.

S─â ne-ntoarcem, prin urmare, de unde am plecat: cel mai mare ÔÇ×filmÔÇŁ pe care ni-l putem da e acela c─â noi ÔÇ×nu ne d─âm filmeÔÇŁ. Fraier nu e cel care ├«╚Öi d─â filme. Adev─âratul fraier e cel care crede c─â el nu-╚Öi d─â. Tot ├«n Cartea a opta a Republicii, Socrate avertizeaz─â c─â trecerea de la sufletul democratic la cel tiranic ÔÇô sufletul lipsit de ├«ndoieli ÔÇô poate dura c├«t o f├«lf├«ire din pleope. Depinde de p─âpu╚Öari. Depinde de filme ╚Öi de regizori.

Alin Fumurescu este associate professor la Departamentul de ╚śtiin╚Ťe Politice al Universit─â╚Ťii din Houston, autor al c─âr╚Ťii Compromisul. O istorie politic─â ╚Öi filozofic─â (Humanitas, 2019)

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.